Şedinţa Consiliului Suprem pentru Ştiinţă si Dezvoltare Tehnologică al AŞM (a doua parte, după vizita la loturile experimentale) şi-a continuat lucrările în incinta Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Balti, vizavi de organizarea căreia, rectorul universităţii gazdă, dr.hab., prof. Gheorghe Popa a menţionat că salută gestul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, personal al preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca privind vocaţia spre colaborare cu instituţiile superioare de învăţământ. Şi pentru că s-a decis ca Universitatea bălţeană să fie locaţia de start pentru desfăşurarea şedinţei CSŞDT, rectorul a exprimat certitudinea că va fi de bun augur, precizând că ştiinţa este acel teren fertil pentru obţinerea unor noi rezultate, inclusiv în educaţie.

Trecând la realizarea agendei de lucru a şedinţei, membrii CSŞDT au audiat un raport cu privire la activitatea Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp (ICCC) „Selecţia” privind crearea, testarea, omologarea şi implementarea culturilor de câmp şi elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora în Republica Moldova. Raportul dedicat activităţii pentru ameliorarea culturilor de câmp a fost susţinut de către directorul ICCC „Selecţia” dr. Valeriu Vozian, în care au fost menţionate direcţiile principale de ameliorare la cultura griului şi orzului de toamnă, la culturile leguminoase anuale (soia, mazărea, fasolea, măzărichea etc.), sfecla de zahăr şi floarea soarelui.

Potrivit raportului, pe parcursul anilor, la institut au fost create şi omologate un număr impunător de soiuri şi hibrizi. De exemplu: La grâul de toamnă - 58 de soiuri şi 24 corespunzător. Actualmente, ponderea soiurilor de grâu de toamnă, create la ICCC „Selecţia” din suprafaţa totală cu această cultură constituie 31,6%. La cultura orzului de toamnă au fost create 36 şi omologate 10 soiuri. Ponderea soiurilor de orz de toamnă, create la ICCC „Selecţia” în suprafaţa totală a culturii în R. Moldova constituie 20,2%. La culturile de mazăre, fasolea şi soia au fost create 25; 16 şi 35 soiuri corespunzător, iar numărul celor omologate (înregistrate) a constituit 13; 11 şi 18, corespunzător. Ponderea soiurilor de mazăre, fasolea şi soia, create la ICCC „Selecţia” în suprafeţele ocupate de aceste culturi în R. Moldova constituie 29,2; 90,1 si 84,7%, corespunzător. La cultura florii soarelui au fost create 30 de soiuri de hibrizi, dintre care 15 au fost omologate. La sfecla de zahăr au fost create 10 soiuri şi hibrizi, dintre care două au fost înregistrate. Situaţia creată pentru aceste culturi a condus la reducerea drastică a suprafeţelor ocupate de aceste culturi în suprafaţa totală, ocupate de ele în R. Moldova.

Un raport privind tehnologiile de cultivare a culturilor de câmp a fost dedicat relevanţei cercetărilor efectuate în experienţele de câmp de lungă durată a problemelor cu care se confruntă agricultura R. Moldova actualmente, dar şi situaţia de perspectivă, a fost prezentat de seful Secţiei sisteme agricole, dr.hab., prof. Boris Boincean.

O atenţie deosebită a fost acordată tendinţelor observate în dinamica nivelului de producţie pentru diferite culturi şi diferenţelor existente în nivelul de producţie obţinut pe loturile experimentale ale institutului. Discrepanta existentă în condiţiile folosirii soiurilor şi hibrizilor de provenienţă autohtonă în experienţele institutului indică la necesitatea revitalizării ramurii de producere a seminţelor de origine autohtonă cu calităţi biologice înalte în R. Moldova. Raportorul a demonstrat tendinţele negative în schimbarea fertilităţii solului şi a propus revitalizarea serviciilor statale pentru monitorizarea fertilităţii solului cu necesitatea concomitentă de elaborare a unui plan de folosire raţională a solurilor în fiecare gospodărie agricolă, indiferent de forma de organizare şi proprietate.

În acest sens, vorbitorul a remarcat că un rol deosebit revine perfecţionării structurii suprafeţelor de însămânţare în vederea extinderii asolamentelor. Datele experimentale indică că avantajele ecologice, economice si energetice a premergătorilor timpurii pentru grâul de toamnă sunt evidente. În raport au fost prezentate pierderile financiare la scară republicană din cauza nerespectării asolamentului folosind ca exemplu, cultura grâului de toamnă. În concluzie, savantul a subliniat că fără reexaminarea modalităţii de subvenţionare a agriculturii în vederea susţinerii serviciilor environmentale şi sociale acordate de fermieri prin managementul corect al solului, nu va fi posibil de efectuat tranziţia la un sistem de agricultura durabilă.

Deşi în centrul atenţiei şedinţei curente a CCSDT a fost activitatea Institutului ICCC „Selecţia”, s-a reuşit luarea deciziilor şi pe marginea altor subiecte de pe agendă, nu mai puţin importante. Astfel, membrii CSŞDT au aprobat proiectul de hotărâre cu privire la constituirea Comisiei pentru elaborarea Acordului de parteneriat între Guvern şi AŞM pentru anii 2013-2016, în componenţa căreia, pe lângă reprezentanţii CSŞDT, au fost incluşi şi conducătorii unor instituţii superioare de învăţământ, reprezentanţi ai mediului de afaceri, din domeniul artei, culturii etc. (raportor – dr.hab., prof. Ion Guceac, Secretar ştiinţific general al AŞM).

De asemenea, membrii CSŞDT au aprobat Planul de admitere la studii prin doctorat şi postdoctorat pentru anii de studii 2013-2014 (raportor – dr. Nicolae Stratan, director, Direcţia politici, management în sfera ştiinţei şi inovării). O mare rezonanţă a avut adoptarea hotărârii CSŞDT cu privire la organizarea incubatoareleor de inovare pe lângă instituţiile superioare de învăţământ din R. Moldova (raportor – Roman Chircă, director AITT). În cadrul şedinţei a fost aprobat proiectul de hotărâre privind organizarea concursului de concepţii ale programelor de stat şi concursul proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la buget, pentru anul 2013 (raportor – dr. Vasile Grama, şef Centru pentru finanţarea cercetării fundamentale şi aplicative). CSŞDT a adoptat proiectul de hotărâre privind anunţarea concursului bilateral de proiecte de cercetare pentru mobilitate, organizat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa (CNRS), în baza Acordului de cooperare ştiinţifică, semnat la 24 mai 2011 (raportor – dr. Lidia Romanciuc).

La şedinţă în teritoriu au participat membrii CSŞDT, directorii instituţiilor din cadrul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, şefii de direcţie din aparatul CSŞDT al AŞM. Decizia de a organiza şedinţa CSŞDT la Bălţi, într-un format mai extins, a fost luată la sfârşitul lunii trecute, în rezultatul vizitei de lucru a preşedintelui AŞM la experienţele de câmp ale ICCC „Selecţia.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM