La 9 iulie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost convocată şedinţa extraordinară a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, în cadrul căreia a fost examinată problema privind impactul secetei asupra dezvoltării agriculturii şi asigurării securităţii alimentare a Republicii Moldova şi unele măsuri de diminuare a consecinţelor acesteia.

Şedinţa a fost prezidată de preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, la întrunire fiind invitaţi ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, conducerea instituţiilor de cercetare în agricultură, membrii AŞM.

Un raport despre starea catastrofală în care se află actualmente agricultura din cauza secetei fără precedent a fost prezentat de către acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedintele AŞM. Reieşind din semnificaţia problemei, prim-vicepreşedintele a expus public opinia oamenilor de ştiinţă din domeniu vizavi de o problemă esenţială pentru sustenabilitatea economică şi socială a ţării. Chiar dacă savanţii recunosc că pentru a interveni radical în schimbarea situaţiei creată e deja târziu, totuşi, consideră de datoria lor a examina în profunzime problema în cauză, deoarece fenomenele secetei, dar şi altor hazarduri naturale se vor amplifica şi mai mult de la an la an. Conştientizând gravitatea problemei, savanţii s-au pronunţat pentru luarea unor măsuri, implementarea cărora ar contribui substanţial la minimalizarea efectelor negative ale secetei.

Astfel, specialiştii consideră oportună crearea unui serviciu special şi independent, pentru consultare asupra modului de utilizare şi protejare a solurilor şi elaborarea unui program strategic cu măsuri concrete de prevenire a fenomenelor distructive în viitor. O măsură ce ar preveni esenţial consecinţele secetei prezintă crearea, testarea, omologarea şi implementarea soiurilor şi hibrizilor autohtoni cu un grad înalt de adaptare la condiţiile caracteristice specificului ţării noastre. Un aspect important în atenuarea consecinţelor secetei prezentat în raport a vizat tehnologiile de cultivare a plantelor. Savanţii susţin că, potrivit analizei stării culturilor agricole, în cazul respectării tehnologiilor de cultivare, protecţiei integrate şi asolamentelor recomandate de instituţiile ştiinţifice, impactul secetei este mai puţin pronunţat. Dezvoltarea sistemului de irigare a fost o altă măsură importantă susţinută de savanţi în scopul dezvoltării agriculturii durabile şi asta pentru că demonstrează elocvent că în condiţii de climă aridă şi deşertificarea terenurilor agricole, dezvoltarea unei agriculturi competitive este imposibilă fără elaborarea la nivel naţional a unei strategii de dezvoltare şi implementare a unui sistem de irigare. În context, prim-vicepreşedintele a subliniat că Academia de Ştiinţe a Moldovei, sub conducerea acad. Gheorghe Duca a elaborat un concept de administrare şi utilizare raţională a apei din râurile Nistru şi Prut prin intermediul a 3 reţele zonale.

Din aceste raţionamente, dar având în vedere şi gradul înalt de afectare a sectorului agroalimentar, precum şi faptul că agricultura este şi rămâne a fi o ramură strategică pentru economia naţională, savanţii au venit cu un set de propuneri care urmează a fi realizate în situaţia creată.

În luarea sa de cuvânt, ministrul Vasile Bumacov a recunoscut aportul considerabil al savanţilor în crearea suportului ştiinţific pentru agricultură, chemând la conlucrare şi asta deoarece „potenţialul ştiinţific al savanţilor trebuie completat cu potenţialul de marketing sau de promovare”. În acest sens, oficialul s-a expus pentru organizarea parteneriatelor publice private cu producători care ştiu a promova rezultatele cercetărilor ştiinţifice. Într-o economie de piaţă, susţine demnitarul, contează foarte mult capacitatea de a promova şi de a convinge, motiv pentru care se doreşte ca savanţii să fie mai aproape de producătorii agricoli.

Despre complexitatea problemei abordate a vorbit, în intervenţia sa, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, care a reiterat ideea unei sinergii dintre savanţi, producătorii agricoli şi guvernare. „Avem nevoie de un sistem de agricultură durabilă, indiferent de condiţiile care s-au creat. Este necesară o nouă abordare, o altă atitudine vizavi de aceste probleme”, a menţionat preşedintele AŞM, iar acestea nu pot exclude sau neglija suportul şi asistenţa oamenilor de ştiinţă. Preşedintele AŞM susţine că Academia de Ştiinţe a Moldovei, comunitatea ştiinţifică reprezintă potenţialul intelectual care trebuie să stea la baza a tot ce este necesar pentru ţară, implicit, a elaborării strategiei de dezvoltare a agriculturii, accentuând oportunitatea promovării parteneriatul public privat, care ar stimula atragerea capitalului privat în cercetare. „Savantul vine cu idei, produce cunoştinţe, iar ca să implementeze în practică este necesar un partener, care să transforme aceste idei în bani”, afirmă domnia sa, iar respectarea unui atare cadru, unde sunt armonizate toate aceste componente, nu au decât să aducă beneficiu ţării.

Pe marginea problemei abordate s-au pronunţat mai mulţi savanţi din domeniul ştiinţelor agricole, precum: acad. Vasile Micu, acad. Andrei Andrieş, directorul Institutului de Pedologie „N. Dimo”, m.c. Gheorghe Cimpoieş, rectorul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, dr.hab., prof. Boris Boincean, m.c. Mihail Vronschih de la Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia, dr. Alexandru Teleuţă, directorul Grădinii Botanice (Institut) al AŞM, m.c. Sergiu Chilimar.

Deşi au exprimat puncte de vedere diferite, specialiştii au propus soluţii pertinente, fiind invocată deopotrivă necesitatea asistenţei ştiinţifice.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM