În perioada secerişului, producătorii agricoli deja pot raporta primele rezultate. În acest context, la 16 iulie curent a fost întreprinsă o vizită de lucru în scopul evaluării implementării elaborărilor ştiinţifice în condiţii de producere, la Cooperativa Agricolă de Producere „Colina agrară” din s. Rădoaia, raionul Sângerei, unde Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor (IGFP) al AŞM implementează soiuri, tehnologii şi alte rezultate care au fost obţinute în procesul de cercetare.

La întrunire au participat dr.hab. Vasile Botnari, director adjunct al IGFP, coordonatorul lucrărilor de implementare, dr. Gheorghe Tudorache, secretarul ştiinţific al Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii al AŞM, dr.hab., prof. Boris Boincean, de la Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia, Ion Pânzari, directorul gospodăriei agricole, Gheorghe Patraşcu, primarul satului Rădoaia s. a.

În cadrul evenimentului au fost evaluate mai multe sectoare experimentale cu orz, grâu comun şi grâu dur de toamnă şi primăvară, loturile pentru producerea seminţelor de triticale şi secară. De asemenea, au fost apreciate culturile de soia, năut, tomate, ceapă etc. O atenţie deosebită se acordă asistenţei ştiinţifice şi altor culturi care, în gospodăria dată, se extind pe suprafeţe de sute de hectare precum: porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr. Cei prezenţi au avut posibilitatea de a aprecia la fata locului starea culturilor cerealiere, evaluând comportamentul soiurilor create în cadrul IGFP, în comparaţie cu soiurile provenite din centrele de selecţie din străinătate. Totodată, au fost evaluate şi rezultatele implementării în condiţii de producere a diferitor măsuri agrotehnice elaborate de savanţi.

Directorul adjunct al IGFP, dl Vasile Botnari, care de mai mulţi ani colaborează cu gospodăria respectivă a menţionat că din cauza intensificării secetei în perioada de vară şi toamnă a anului trecut, nu au fost condiţii favorabile pentru însămânţarea la timp şi calitativă a culturilor cerealiere. Din aceste motive plantele au intrat în iarnă cu mari carenţe în dezvoltare, multe din ele neatingând faza corespunzătoare de înfrăţire. Temperaturile joase din februarie, au complicat şi mai mult situaţia, motiv pentru care în acest an au fost aplicate măsuri agrotehnice pentru accelerarea proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor în perioada de primăvară, utilizarea mai eficientă a rezervelor de umiditate din sol prin fertilizarea diferenţiată a culturilor la început de vegetaţie. De asemenea, au fost întreprinse măsuri de combatere a buruienilor. În concluzie, a relevat dl Vasile Botnari, s-a reuşit obţinerea unor recolte scontate şi în condiţii extremale de producere. De exemplu: la orzul de primăvară soiul „Vitanta” s-a recoltat în medie câte 2,7 tone la hectar; la grâu de primăvară, soiul „Arnăut” - circa 3 tone, la grâul comun de toamnă, soiul „Moldova-5” şi grâul dur soiul „Auriu” - respectiv 2,5 şi 3,4 tone la hectar. Sectoarele semincere de secară şi triticale sunt într-o stare impecabilă, acestea vor fi recoltate în curând, dar specialiştii preconizează obţinerea a câte 4 şi respectiv 5 tone la hectar. In 2011 soiurile de triticale create de savanţii de la ASM au asigurat recoltarea în diferite condiţii de producere peste 6-7 tone la hectar.

Savantul a mai precizat că în ultima perioadă la IGFP au fost create noi soiuri de orz, grâu comun şi dur de toamnă şi de primăvara, triticale cu productivitate înaltă şi rezistenţă sporită la temperaturile joase în perioada de iarnă şi condiţii de secetă, care au fost transmise Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Dl. Vasile Botnari este optimist şi speră că în timpul cel mai apropiat vor fi create şi soiuri de triticale şi grâu dur de primăvară, cercetătorul mizând şi pe elaborarea unor masuri şi parametri tehnologici ce ar asigura obţinerea unor recolte programate în diferite condiţii pedoclimatice şi de producere. Realitatea acestor idei a fost convingător demonstrată de Ziua Câmpului, organizată recent  de către Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM pentru producătorii agricoli.

Afirmaţia a fost susţinută şi de către dr.hab., prof. Boris Boincean, invitat special pentru a da o apreciere proprie rezultatelor şi implementărilor în cauză. Savantul este ferm convins că instituţiile academice şi cele ramurale trebuie să activeze în comun, cu atât mai mult că în ultimul timp, graţie Academiei de Ştiinţe a Moldovei, această colaborare s-a intensificat şi atestă chiar o ascensiune.

Exemplu elocvent serveşte şedinţa CSSDT al AŞM, desfăşurată recent la Bălţi, în cadrul căreia au fost examinate multiple probleme de stringentă actualitate din domeniul agriculturii, instituţiile academice şi cele ramurale venind inclusiv cu propunerea de a susţine producerea de seminţe autohtone în Moldova. În acelaşi context, amintim că săptămâna trecută, a fost convocată, de asemenea, o şedinţă extraordinară a CSŞDT al AŞM, în cadrul căreia a fost examinată starea catastrofală în care se află actualmente agricultura şi dezvoltarea rurală, precum şi impactul secetei asupra securităţii alimentare.

Revenind la tematica evenimentului, profesorul Boris Boincean a specificat că atunci când seceta sau alte probleme climatice devin tot mai pronunţate, globalizarea la nivel economic devine, de asemenea, pronunţată, apare necesitatea de a asigura cu material semincer de producere locală. Domnia sa a apreciat înalt rezultatele obţinute în urma acestei colaborări, exprimând opinia fermă că soiurile şi hibrizii creaţi în instituţiile noastre de cercetări nu cedează cu nimic celor din import. Poate că piaţa va soluţiona o parte a problemei, însă aceasta nu va rezolva niciodată această problemă integral fără o politică statală, susţine cu fermitate prof. Boris Boincean.

În concluzie, atât directorul adjunct al IGFP, dl Vasile Botnari, cât şi directorul gospodăriei agricole, dl Ion Pânzaru, în pofida condiţiilor nefavorabile create în urma secetei, s-au arătat satisfăcuţi de rezultatele obţinute în procesul de implementare a realizărilor ştiinţifice în condiţii de producere. Părţile au invocat deopotrivă necesitatea desfăşurării asistenţei ştiinţifice în baza contractelor de colaborare de lungă durată, crearea de noi soiuri şi asigurarea producătorilor agricoli cu seminţe de calitate, elaborarea şi adaptarea tehnologiilor de cultivare la diferite niveluri şi condiţii de producere în obţinerea unor recolte competitive.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM,
s. Rădoaia, r-n Sângerei