Prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Teodor Furdui, însoţit de Secretarul ştiinţific general al AŞM, dr. hab., prof. Ion Guceac, au efectuat o vizită de evaluare a stării culturilor experimentale de stejar pedunculat (Quercus robur), precum şi aprecierii eficacităţii lucrărilor de reconstrucţie ecologică efectuate pe teritoriul Rezervaţiei ştiinţifice „Plaiul Fagului”, vizita având şi scop de apreciere a calităţii cercetărilor ştiinţifice aplicative în instituţie.
În cadrul vizitei, dr. hab. Petru Cuza, directorul Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞM a prezentat o amplă informaţie care atestă dinamica creşterii culturilor experimentale de stejar pedunculat apreciată în funcţie de specificul genitorilor şi perioada semănatului. De asemenea, au fost examinate culturile experimentale de stejar pedunculat de diferită provenienţă ecologică. Potrivit directorului institutului, la ora actuală s-a constatat că, culturile experimentale examinate se află într-o stare de vegetaţie satisfăcătoare. În plus, ghinda, provenită din libera polenizare a arborilor seminceri, a dat naştere la puieţi care s-au caracterizat prin viabilitate sporită şi creşteri mai rapide în comparaţie cu ale descendenţilor rezultaţi după consangvinizare. Totodată, descendenţii proveniţi din semănăturile de primăvară s-au caracterizat prin creştere mai rapidă decât la stejăreii obţinuţi din semănăturile de toamnă. Rezultatele sunt nu altceva decât rodul unei colaborări ştiinţifice deosebite de mai mulţi ani a Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞM cu Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului”, unde au fost implementate aceste culturi, colaborarea fiind importantă prin faptul că pune în valoare, în primul rând, tehnologiile moderne de cultivare a stejarului. Din perspectiva celor expuse, Domnia sa, în baza cercetărilor efectuate, a venit cu recomandarea ca la efectuarea lucrărilor de împăduriri recoltarea ghindei să se facă dintr-un şir de arbori fenotipic superiori ai populaţiilor naturale, iar semănatul să se execute primăvara devreme cu ghinda stratificată în prealabil. Acest lucru, consideră specialistul, va contribui la menţinerea diversităţii genetice forestiere şi va permite crearea unor culturi forestiere înalt productive şi stabile din punct de vedere ecologic.
Oaspeţii au fost informaţi şi asupra problemei de reconstrucţie ecologică a arboretelor derivate de la tipul natural-fundamental de pădure, în acest sens fiind demonstrate rezultatele privind lucrările de substituire a cărpinetelor cu arboretele amestecate de fag şi de stejar. Directorul Rezervaţiei „Plaiul Fagului”, Boris Curoş, a relatat că în această direcţie procesul a demarat încă în anul 1994, Rezervaţia efectuând o activitate de pionierat în Republica Moldova privind lucrările de reconstrucţie ecologică a fagului şi stejarului. Potrivit sursei, una din preocupările de bază a colectivului Rezervaţiei, care este unul de înaltă responsabilitate, este să aplice tehnologiile moderne necesare pentru asigurarea menţinerii structurii funcţionale a formaţiunilor silvice. Conducerea Rezervaţiei a exprimat cuvinte de apreciere pentru susţinerea şi deschiderea Academiei de Ştiinţe a Moldovei în efectuarea activităţii ştiinţifice a rezervaţiei, mizând şi în continuare pe o colaborare eficienţă cu instituţia academică sub aspectul asistenţei ştiinţifice, oferite de institutele de profil biologic din cadrul AŞM, schimb reciproc de experienţă.
La rândul său, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Teodor Furdui a remarcat eforturile colectivului Rezervaţiei, măsurile pe care le întreprinde acesta în scopul restabilirii şi menţinerii biodiversităţii forestiere acestui patrimoniu natural. Domnia sa a subliniat că Secţia Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM dintotdeauna a acordat o atenţie deosebită activităţii în rezervaţiile ştiinţifice, mai ales că efortul depus nu a fost în zadar, rezultatele privind extinderea arboretelor de stejar pedunculat, gorun şi fag fiind deja vizibile.
În rezultatul vizitei, după ce au fost identificate succesele, dar şi problemele cu care se confruntă colaboratorii Rezervaţiei, părţile au lansat propunerea organizării unei eventuale mese rotunde care s-ar axa pe reconstrucţia ecologică a arboretelor degradate, aceasta fiind o activitate de succes în vederea restabilirii şi menţinerii diversităţii biologice forestiere.
Rezervaţia naturală „Plaiul Fagului” a fost fondată la 12 martie 1992, ocupă o suprafaţă de 5552 ha şi a fost a fost constituită în scopul conservării, regenerării şi redresării ecologice a ecosistemelor forestiere.
În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii forestiere – „Codrii” şi „Plaiul Fagului” se află în centrul Moldovei; altele două – „Prutul de Jos” şi „Pădurea Domnească” sunt amplasate în valea râului Prut; a cincea rezervaţie – „Iagorlâc” din raionul Dubăsari are drept scop protecţia şi studierea ecosistemului acvatic unic al râului Nistru.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM |
