Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice (IIEŞP) al AŞM a organizat, pe 23 august curent, Masa rotundă „Republica Moldova după două decenii de independenţă: dimensiuni sociale şi politice”. Evenimentul a întrunit cercetători din mediul academic, universitar, politicieni, doctoranzi, masteranzi, alte persoane interesate.

Relevând semnificaţia evenimentului, directorul IIEŞP, dr.hab., prof. Victor Moraru a subliniat, în debutul evenimentului, că organizarea unor întruniri ale cercetătorilor, ale tuturor celor interesaţi de dezvoltarea social-politică şi economică a republicii noastre în formatul meselor rotunde a devenit deja o tradiţie la institut, aceasta fiind dictată de evenimentele tradiţionale importante care s-au produs, se produc şi cele care urmează şi au o semnificaţie deosebită pentru Republica Moldova. Domnia sa a exprimat toată încrederea că lucrările întrunirii vor fi o bună continuare a reflecţiilor ştiinţifice, argumentate temeinic, capabile să ofere un potenţial de viziune nouă şi aprofundată cercetărilor de mai departe. Şi deoarece manifestarea ştiinţifică a coincis cu un eveniment de rezonanţă pentru Republica Moldova – vizita Cancelarului german Angela Merkel – directorul a ţinut să remarce că această vizită este, practic, o aprobare a celor realizate de ţara noastră şi o fixare a unor perspective şi a vectorului de mişcare pentru viitor, acest fapt făcându-i pe cercetătorii implicaţi în investigarea acestor procese, să fie foarte atenţi la mesajul pe care l-a primit republica, conducerea şi întreaga societate.

În luarea sa de cuvânt, vicepreşedintele AŞM, dr.hab. Mariana Şlapac a remarcat că prin acest eveniment se deschide suita de evenimente dedicate Zilei Independenţei - Sărbătoare Naţională şi ziua fiecărui cetăţean din Republica Moldova. Independenţa întruchipează la un loc toate aspiraţiile neamului, la realizarea şi consolidarea căreia şi-au adus contribuţia mii şi mii de cetăţeni. „Să fim consecvenţi şi ne vom atinge scopul”, a sugerat vicepreşedintele, alt drum ar însemna nu altceva decât iresponsabilitate şi trădarea năzuinţelor unui popor.

Pentru a constitui un imbold de discuţii la genericul anunţat, evenimentul a inclus două rapoarte, prezentate de doctorul în filosofie Victor Juc, şeful Secţiei studii europene şi Pantelimon Varzari, doctor în filozofie.

În spiritul său optimist sau mai curând, realist, dr. Victor Juc, a făcut propriu-zis o panoramă a realizărilor, poate şi a unor eşecuri, înregistrate de ţara noastră pe parcursul a 20 de ani de independenţă. În comunicarea sa, cercetătorul nu doar a examinat multitudinea de probleme stringente cu care se confruntă Republica Moldova, dar a pus în discuţie şi unele căi de soluţionare a problemei fundamentale a ţării ce vizează anumite clivaje care se referă la dihotomia unionism, moldovenism, integrare europeană, integrare euroasiatică, stânga – dreapta. Referindu-se la unele succese obţinute de Republica Moldova, raportorul a menţionat afirmarea şi consolidarea Republicii Moldova pe arena mondială, în special europeană, dar şi pe interior - democratizarea şi descentralizarea mass-media sau edificarea unor instituţii ale puterii de stat etc. Raportul dr. Pantelimon Varzari a vizat problematica democratizării ca fundament al europenizării Republicii Moldova, evidenţiind temele importante de cercetare privind fenomenul democraţiei şi  procesul democratizării.

Fenomenul independenţei, care a constituit subiectul dezbaterilor în cadrul mesei rotunde, în viziunea dr.hab., prof. Ion Guceac este mai mult subiectul unor şedinţe festive, decât o stare de fapt. Domnia sa s-a arătat preocupat de o problema primordială pentru Republica Moldova, pentru cei care fac parte din comunitatea ştiinţifică şi anume - de a crea o bază legislativă adecvată sistemului constituţional al unui stat de drept. Procesul de creaţie legislativă, susţine profesorul, este problema-cheie care stă şi în faţa comunităţii ştiinţifice, a clasei politice, dar şi a tuturor celor care nu sunt indiferenţi de destinul Republicii Moldova, citându-l, în acest sens, pe omul politic şi cel mai mare orator al Antichităţii, Demostene, care spunea că „Legea este sufletul statului”. „Procesul creaţiei legislative este necesar să fie în atenţia comunităţii ştiinţifice, deoarece acest proces, ca nici unul altul din cadrul proceselor sociale, demonstrează gradul de independenţă a statului nostru”, a declarat constituţionalistul, invocând necesitatea consolidării societăţii şi comunităţii ştiinţifice în promovarea valorilor europene, aceasta fiind şi una din sarcinile oamenilor de ştiinţă din Republica Moldova.

Prezent la eveniment, parlamentarul Iurie Chiorescu a relevat că legislatorii sunt tentaţi în a pune în aplicare metodele ştiinţifice, strategiile şi tehnicile sub aspectul proceselor respective. Mai mult, prin intermediul mai multor colegi care au afinităţi cu ştiinţa, parlamentarii încearcă să pună amprentă politicului, inclusiv, prin intermediul ştiinţei, considerând că fondul academic nu este apreciat la justa valoare. „Este foarte important ca să aveţi şi o finalitate axiologică şi să oferiţi soluţiile dumneavoastră mediului politic, nu cele care le propun colegii din Parlament. Şi dacă unii colegi de la minister pun accent pe experţii din afară, alţii pun foarte mare miză pe Academia de Ştiinţe”, a declarat deputatul.

Acelaşi mesaj s-a desprins şi din luarea de cuvânt a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Cecan. Domnia sa a menţionat importanţa evenimentului, subliniind buna colaborare cu instituţia academică, inclusiv cu Secţia sociologie care contribuie substanţial la furnizarea de date, la analiza acestora, la crearea diferitor sondaje, acest lucru fiind de mare utilitate.

În cadrul mesei rotunde au intervenit dr. Ion Rusandu, dr. Ana Pascaru, dr. Victor Mocanu, dr. Angela Cuşnir ş.a., care au abordat importante subiecte privind cadrul politico-juridic al formării şi consolidării statului Republica Moldova, independenţa Republicii Moldova sub aspectul realităţilor şi aparenţelor, Republica Moldova între unionism şi moldovenism, conflictul din raioanele de est ale Republicii Moldova etc.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM