Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a întreprins o vizită de lucru la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor (IGFP) al AŞM, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu rezultatele ştiinţifice obţinute în menţinerea fondului genetic la diferite culturi, îndeosebi, la tomate. Întrevederea a avut loc în prezenta conducerii AŞM, preşedintelui, acad. Gheorghe Duca şi prim-vicepreşedintelui, acad. Teodor Furdui.

Directorul IGFP, dr.hab. Vasile Botnari, a prezentat oaspeţilor potenţialul de creaţie a institutului, baza tehnico-materială şi fondul genetic acumulat şi menţinut de către colaboratori. Domnia sa a menţionat că instituţia dispune de un bogat fond genetic la majoritatea culturilor, în număr de circa 6 000 de varietăţi, fapt ce permite efectuarea lucrărilor de ameliorare a soiurilor cu surse donatoare de rezistenţă la diferiţi agenţi patogeni şi condiţii stresogene ale mediului ambiant. De asemenea, directorul s-a referit şi la rezultatele colaborării cu agenţii economici din sectorul agrar care se ocupă cu multiplicarea seminţelor la soiurile de culturi cerealiere, păstăioase, legumicole, plante aromatice şi medicinale, create în cadrul institutului.

Cu toate acestea, directorul a remarcat o lipsă de asistenţă ştiinţifică în ramura legumiculturii, în special, în adaptarea tehnologiilor de cultivare a legumelor la condiţiile actuale de producere şi necesitatea de restabilire a producerii seminţelor la soiurilor autohtone care se deosebesc printr-o rezistenţă sporită la rasele de boli, răspândite în zona noastră şi au proprietăţi gustative mult mai înalte decât cele din import. Dumnealui a subliniat că la momentul actual, cu regret, institutul nu dispune de terenuri irigate pentru perfecţionarea tehnologiilor de cultivare care să asigure în diferite condiţii de creştere obţinerea unei recolte garantate la principalele culturi legumicole – tomate, ardei, vinete, ceapă, castraveţi, varză, rădăcinoase, bostănoase etc.

În acest context, directorul institutului consideră că una din soluţii ar fi colaborarea mai amplă, în bază de contracte, cu agenţii economici experimentaţi din sectorul real al economiei. Primii paşi în această direcţie deja au fost făcuţi – a fost acordată asistenţă ştiinţifică, produse seminţe de categorii superioare de grâu de toamnă, triticale, secară, orz, soia, năut, tomate etc. care urmează a fi transmise în alte gospodării pentru multiplicare sub controlul metodologic nemijlocit al savanţilor de la institut. Avantajul acestui mod de colaborare, pe lângă transferul de cunoştinţe şi asistenţa ştiinţifică acordată, ar diminua semnificativ şi deficitul mijloacelor financiare pentru cercetare.

Oaspeţii au fost informaţi şi asupra rezultatelor de utilizare în practică a biotehnologiilor moderne de obţinere a materialului liber de viroze şi alte boli la multiplicarea clonelor la soiurile aperene de viţă de vie. O informaţie în acest sens a prezentat dr. Larisa Andonic, vicedirector al IGFP al AŞM.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, s-a arătat impresionat de volumul şi diversitatea materialului genetic acumulat la cultura tomatelor din diferite zone geografice, creat prin tehnologii moderne de inducere a variabilităţii de către colaboratorii institutului. Oficialul a apreciat pozitiv şi modul de menţinere a genofondului de tomate şi efortul colaboratorilor institutului în dezvoltarea continuă a acestor lucrări care pot servi drept bază a unei producţii nu doar din perspectiva unei recolte înalte, dar şi a proprietăţilor gustative deosebite, sugerând în acest sens doar necesitatea de a da o altă dimensiune acestor cercetări. Sub acest aspect, miza cea mare o constituie potenţialul uman autohton existent care poate elabora pe viitor din această bază nu doar soiuri de performanţă, dar şi de o calitate excelentă. „Având acest potenţial noi trebuie să căutăm soluţii pentru a extinde tot ceea ce dispune institutul în producţia agricolă”, a confirmat ministrul. Mai mult, ministrul a insistat asupra faptului că toată această bogăţie trebuie folosită neapărat într-un parteneriat public privat cu companii care au un potenţial mult mai mare şi experienţă de promovare în toată lumea. Domnia sa consideră necesar, de asemenea, conştientizarea faptului că potenţialul ştiinţific, rezultatele ştiinţifice trebuie neapărat îmbinate cu potenţialul de marketing şi de promovare şi asta pentru că anume de aici vin sursele financiare necesare de a face următorii paşi în cercetare, iar ştiinţa are nevoie de investiţii foarte mari. „Dacă ne limităm doar la loturi experimentale, la producători agricoli neînsemnaţi, niciodată nu vom avea baza financiară necesară. Trebuie să fim competitivi”, a remarcat oaspetele. Totodată, oficialul a accentuat că atât Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cât şi Academia de Ştiinţe trebuie să elaboreze nişte termeni de referinţă foarte clari, unde să fie specificat care este beneficiul celui care vine să facă parteneriat.

La rândul său, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a exprimat cuvinte de mulţumire ministrului pentru interesul manifestat faţă de nivelul cercetărilor în instituţia respectivă, reiterând necesitatea abordării problemelor vizavi de dezvoltarea unui parteneriat public privat cu companii care deţin un potenţial de investiţii serios. În argumentarea celor expuse, preşedintele AŞM a relevat că la momentul actual Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor a AŞM reprezintă unica instituţie care dispune de surse genetice valoroase şi este capabilă să creeze şi să implementeze în practică cele mai performante soiuri de tomate şi alte culturi legumicole pentru a obţine producţie de calitate în diferite condiţii de producere. Domnia sa susţine ideea intensificării cercetărilor în baza unui parteneriat public privat, inclusiv din străinătate, cu atât mai mult că Republica Moldova, având drept vector prioritar în dezvoltare aderarea la UE, necesită atragerea fondurilor partenerilor străini, implicit, în dezvoltarea ştiinţei. Preşedintele AŞM este convins în existenţa potenţialului uman şi ştiinţific de valoare, pentru obţinerea unor realizări pe măsură în sectorul agrar, însă acesta necesită o susţinere politică şi logistică adecvată.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM