Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a solicitat experţilor din cadrul Institutului de Energetică o analiză detaliată asupra tarifelor aplicate în domeniul energeticii. În acest sens, specialiştii au efectuat un studiu multiaspectual al sectorului dat, pe care îl prezentăm în continuare.

Serviciile energetice prestate de diferiţi agenţi economici în structura existentă a sectorului energetic sunt orientate spre consumatorul final, care achită în realitate toate costurile din veriga tehnologică de prestare a acestor servicii. Mecanismul de achitare a serviciilor energetice se bazează pe sistemul de tarife care pot fi reglementate şi nereglementate. Tarifele nereglementate sunt utilizate în pieţele energetice maturizate, reglementate în condiţii în care nu există pieţe liberalizate ale energiei. Tarifele reglementate sunt adoptate de către organele naţionale de reglementare în energetică, inclusiv în Republica Moldova de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE) la solicitarea agenţilor economici din sectorul energetic (furnizorii de resurse energetice - SA Moldovagaz, CET-uri - transportatori şi distribuitori de energie electrică şi termică - IS Moldelectrica, Red-uri, SA Termocom etc.).

Tarifele ar trebui să ia în calcul fluctuaţiile din piaţa resurselor energetice de import, starea economiei naţionale şi capacităţile de plată a consumatorilor, inclusiv din sectorul urban şi rural. Scopul general ar fi contribuţia ANRE la echilibrarea intereselor actorilor din piaţa energiei care ar asigura creşterea economică în ţară. Este regretabil faptul, că această idee astăzi nu este valorificată, deoarece tarifele în prezent se aprobă reieşind din conceptul „cheltuieli+plus”, ceea ce însemnă, că tariful stabilit pentru orice agent economic trebuie să acopere toate cheltuielile de producere, mentenanţă şi, totodată, să asigure un venit agentului, indiferent de eficienţa activităţii lui. Ca rezultat al unei astfel de abordări, avem o creştere permanentă a tarifelor, care nu este racordată la nivelul veniturilor populaţiei şi a capacităţii de plată a consumatorilor cu o influență semnificativă asupra competitivităţii de piaţă a produselor autohtone.

Analiza situaţiei în domeniul practicii tarifare din Republica Moldova indică următoarele:

1. Preţurile la energie şi resurse energetice în Moldova se apropie de nivelul ţărilor europene dezvoltate. De exemplu, în perioada 2007-2011 preţul energiei electrice la consumătorii finali privaţi în Belgia este de cca. 0,14 €/kWh, iar în Moldova – 0,126-0,134 $/kWh; tariful la energie electrică în Moldova a crescut de 1,6 ori, iar la energie termică – de cca 2,3 ori. Preţurile medii anuale de import a gazelor naturale au crescut de cca 1,97 ori, atingând valoarea medie a pieţii gazelor naturale din Europa şi este de aşteptat ca amplitudinea oscilaţiilor temporare a costurilor pe viitor în Moldova va corespunde varierilor pieţei europene. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/capita) în Moldova este cel mai mic în Europa, puterea de cumpărare - de 5 ori mai mică în comparaţie cu România, 2 ori Ucraina, 6 ori Rusia şi de cca 20 ori mai mica ca în Germania, Olanda, Belgia.
2. Există un decalaj semnificativ între costurile de producere a unităţii de energie termică, electrică şi costul achitat de consumator. De exemplu, pentru energia termică (municipiul Chişinău) valoarea medie anuală a „raportului tarif/cost producere” pentru perioada 2007-2011 a fost la nivel de 1,68, iar pentru energia electrică de 1.91 pentru perioada 2008-2009 (raportul s-a determinat pentru costul energiei importate a cărei cotă în balanţa energiei electrice a ţării constituie cca. 75%). Esenţial este faptul, că o creştere atât de semnificativă a costului produsului final (aproape dublarea în comparaţie cu costul de producere) este condiţionată de componenta numită prestare servicii şi în principiu trebuie să fie limitată, de exemplu, la nivel de TVA.
3. Nivelul veniturilor populaţiei şi dinamica creşterii PIB-ului în Moldova accentuează necesitatea revizuirii politicii şi practicii de stabilire a tarifelor la energie şi resurse energetice în ţară, deoarece cca 69% din populaţie are veniturile pe cap de locuitor sub valoarea coşului de consum (statistica anului 2009).
4. Analiza mai detaliată pe segmentele de transport, distribuţie şi chiar producere indică că există rezerve de diminuare a tarifelor pentru consumatorul final. Sporirea performanţei sistemelor energetice ar permite schimbări pozitive pentru consumatori privind micşorarea sau cel puţin îngheţarea tarifelor, de exemplu, urmare a micşorării cotei cheltuielilor de salarizare (în prezent, la IS Moldelectrica – 32%) şi cele condiţionate de uzura echipamentului ( 24% la IS Moldelectrica), creşterea cotei cheltuielilor de distribuţie la RED-GNF cu 48% în perioada 2007-2011, pe când creşterea volumului energiei livrate numai cu cca. 10% ( 2% anual) şi reducerea pierderilor cu 0,2% în 2011 şi 0,33% în 2010. În pofida volumului investiţiilor indicate pierderile comerciale la RED-GNF sunt apropiate de aproximativ suma cheltuielilor privind remunerarea muncii şi celor de întreţinere şi exploatare a întreprinderii. Pentru RED-UF în calculul tarifului final în anul 2011 au fost aprobate cheltuieli comerciale de cca US$ 8.8 mln, în timp ce producătorii locali de energie electrică şi termică, inclusiv CET-2 şi CET-1, indică zero cheltuieli comerciale în activitatea sa. De exemplu, ponderea cheltuielilor CET-2, fără combustibil, în tarife aprobate de producere a energiei constituie 10,3%, iar ponderea cheltuielilor RED-UF, fără costul energiei procurate, în tariful de furnizare a energiei electrice constituie cca 30%.
5. Neracordarea regimurilor de funcţionare a agenţilor economici din sectorul energetic care sunt incluşi în veriga tehnologică influenţează asupra eficienţei transformării resurselor energetice, transportului şi distribuţiei consumatorilor şi asupra costurilor finale urmate de o creştere nejustificată a tarifelor. Starea sectorului energetic în Moldova dă dovadă de lipsă de bună guvernare care se reflectă, în consecinţă, asupra nivelului tarifelor la energie şi resurse energetice livrate consumatorilor finali, asupra structurii PIB-ului ţării şi nivelul de dezvoltare economică a ţării.

Amintim că anterior a fost deja elaborată o Notă informativă privind subiectul în cauză, însă factorii de decizie nu au luat în calcul recomandările propuse de către comunitatea ştiinţifică.

O informaţie mai detaliată privind problema tarifelor în sectorul energetic poate fi consulta la adresa: http://www.asm.md/

Centrul Media al AȘM