Zilele acestea, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, cunoscutul cercetător-ameliorator al viţei de vie, doctorul în ştiinţe agricole Gheorghe Savin, şeful Laboratorului ameliorare genetică, din cadrul Institutului Naţional a Viei şi Vinului, a prezentat soiuri apirene noi cu o rezistenţă biologică sporită la factorii nefavorabili a mediului ambiant, în special, la iernare. Acestea constituie rezultatele ştiinţifice multianuale, obţinute de domnia sa şi colectivului pe care îl conduce.

La prezentare a participat conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, membrii secţiilor de ştiinţe care au apreciat atât proprietăţile nutritive ale acestor soiuri, cât şi efectul economic, pe care poate îl poate oferi dezvoltarea acestei ramuri, acestei direcţii.

Dr. Gheorghe Savin a menţionat că, în cadrul cercetărilor s-a demonstrat că în rezultatul unei activităţi multiaspectuale de mai mulţi ani, la frontiera de nord a viticulturii, în Europa, există posibilitatea de a cultiva soiuri apirene (fără seminţe), lucru negat zeci de ani de unii specialişti. „Datorită colegului nostru, dr. Gheorghe Savin, prin munca sa, a dovedit că soiurile apirene de masă şi pentru vin sunt de perspectivă şi astăzi acestea au fost confirmate şi înalt apreciate”, avea să remarce acad. Boris Gaina. În calitatea sa de conducător al Subsecţiei de ştiinţe agricole, academicianul a adus mulţumiri şefului de laborator şi colegilor de la Institutul Naţional a Viei şi Vinului care au explorat această bogăţie de pe toate câmpurile experimentale, care, la ora actuală, numără peste două mii de varietăţi din toată lumea.

Prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Teodor Furdui, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, a menţionat că dr. Gheorghe Savin este primul care a reuşit creeze şi să producă soiuri fără seminţe, motiv pentru care merită toată aprecierea şi recunoştinţa din partea comunităţii ştiinţifice. Academicianul a precizat că aceste realizări demonstrează fără echivoc că în condiţii, de cele mai multe ori nefavorabile, circumstanţe aproape imposibile, oamenii de ştiinţă pot face lucruri extraordinare.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate multiple soiuri noi, printre care Apiren roz, publicat recent în Revista „Viticultura şi Vinificaţia în Moldova”, Apiren negru de Grozeşti, Roz extra timpuriu, Apiren roz basarabean, Apiren alb etc. Unele din acestea sunt predestinate fabricării vinului şi a stafidelor. Acest succes realizat pe parcursul a zeci de ani a constituit şi tema tezei de doctor habilitat, pe care cercetătorul Gheorghe Savin o va susţine în timpul cel mai apropiat. Fiind întrebat care soiuri îi sunt mai aproape de suflet, Domnia sa a răspuns fără ezitare şi oarecum metaforic că toate îi sunt dragi, pentru că sunt cu ochi diferiţi, cu caractere şi arome diferite… e ca o simfonie.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM