România de peste hotare, probleme trilaterale de patrimoniu

Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din spaţiul Europei de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă.

Deşi autorităţile din Ucraina, statul căruia aparţine Sudul Basarabiei din 1944, ne asigură că investesc substanţial în lucrări de restaurare şi conservare a monumentului, specialişti ai Academiei de Ştiinţă din Moldova (AŞM) continuă să aducă critici dure autorităţilor ucrainene, care îl restaurează fragmentar şi primitiv, cetatea ajungând pe mâna unui agent economic, care face business în incintă.

Riscul de a pierde Cetatea Albă e foarte mare. Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, printr-un program ştiinţific de restaurare.

ICOMOS Moldova (secţia moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema monumentelor istorice şi în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile, readuce în atenţia factorilor decizionali din Ucraina, problemele restaurării Cetăţii Albe.

Pe de altă parte, posibilitatea autorităţilor române de a interveni în mod direct pentru reglementarea situaţiei este limitată, având în vedere lipsa unui cadru juridic bilateral adecvat, care să reglementeze posibilitatea unei intervenţii pentru conservarea/recuperarea obiectivelor istorice.

Dezastrul de la Cetatea Albă

Salvarea Cetăţii Albe, dar şi Cimitirului istoric şi Casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi, sunt probleme de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar şi a României şi RM. Ţin de păstrarea identităţii românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate naţională din acea ţară.

În contextul integrării europene, experţi din RM şi România pun nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional.

Citește mai departe...

Sursa: jurnal.md