Valentin Mândâcanu (27.07.1930 - 29.10.2012)

2012-10-30


Profesionalism, devotament, verticalitate


Valentin Mândâcanu este cel care a reactualizat rolul şi valoarea virtuţilor cultivate de antici, impunându-se printr-o moralitate desăvârşită într-un timp care stimula amoralitatea şi neadevărul.

Şi-a ales ca prim obiectiv deontologic slujirea adevărului. Iar adevărul, este, după cum a susţinut el cu fermitate, că ţinem de românitate şi limba pe care o vorbim este limba română.

Nu este de ajuns, afirma distinsul cărturar, să cunoaştem acest adevăr. Trebuie să ne pătrundem de frumuseţea ei, aşa cum ne-au demonstrat Eminescu şi Creangă, Caragiale şi Alecsandri, să ne exprimăm corect şi s-o apărăm de îmburuienire şi mucegăire.

Originar din Mihăilenii lui Eugeniu Coşeriu, unde s-a născut la 27 iulie 1930, suferă calvarul înstrăinării, dar îşi face studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, continuând prin a îndeplini funcţii minore în domeniul jurnalisticii. Majoră este, însă, contribuţia sa la cultivarea limbii prin rubrici permanente, cărţi (Cuvântul potrivit la locul potrivit, 1979, 1987) şi traduceri, prin atitudini publicistice şi publice hotărâtoare, prin angajare plenară în procesele Renaşterii naţionale, prin articolul cu semnificaţie revoluţionară Veşmântul fiinţei noastre (1986).

A fost mereu prezent la cele mai importante manifestări ştiinţifice consacrate limbii şi culturii noastre.

Să-i fie amintirea veşnic luminoasă!

Academician Gheorghe Duca
Academician Mihai Cimpoi
Academician Dumitru Matcovschi
Academician Alexandru Roșca
Academician Gheorghe Rusnac
Membru corespondent Nicolae Bilețchi
Membru corespondent Anatol Ciobanu
Membru corespondent Gheorghe Mustea
Membru corespondent Andrei Timuș
Dr. hab. Mariana Șlapac
Dr. hab. Ion Guceac
Dr. hab. Vasile Bahnaru
Dr. Victor Ghilaș