La 17 decembrie curent, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a susţinut o Conferinţă de presă cu genericul „Ştiinţa nu este o problema, ci o soluţie de dezvoltare a tarii”, în cadrul căreia a făcut o sinteză asupra reformei sistemului de administrare a ştiinţei din Republica Moldova.

În prezentarea sa, preşedintele AŞM, a trecut în revistă unele aspecte şi circumstanţe care au impus, în anul 2004, în mod obiectiv, elaborarea şi adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, drept o soluţie optimă în depăşirea crizei, în care se afla ştiinţa autohtonă la acel moment. Acad. Gheorghe Duca a subliniat faptul că adoptarea Codului a fost condiţionată de raţionamentul unei necesităţii stringente de a redresa situaţia dezastruoasă din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv, reformarea sistemului de management al ştiinţei, stoparea exodului de creier, consolidarea comunităţii ştiinţifice, stimularea competitivităţii cercetărilor, crearea oportunităţilor pentru colaborare internaţională, integrarea comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova în spaţiul european de cercetare-inovare, oferind prin aceasta cercetătorilor posibilitatea de accesa şi alte fonduri decât cele bugetare.

Pentru a realiza aceste reforme, ASM şi-a asumat responsabilitatea pentru implementarea Codului, oferind infrastructura pentru a efectua şi gestiona un management eficient. Graţie acestei Legi a fost structurat şi fortificat sistemul de cercetare-inovare, consolidând capacităţile pentru participarea la proiecte internaţionale şi europene. „Dorim noi sau nu, acceptăm sau respingem, dar aceasta a fost şi este o realitate care nu poate fi negată şi nici exclusă din istoriile de succes ale Republicii Moldova”, a declarat preşedintele AŞM.

Academicianul Gheorghe Duca a evidenţiat şi alte aspecte cu impact benefic, precum îmbunătăţirea procedurii de finanţare a cercetării, proiectele admise la concurs fiind evaluate de Consiliul Consultativ de Expertiză. În acest sens, preşedintele AŞM a specificat că „experienţa internaţională, inclusiv cea europeană, arată totuşi, că în majoritatea ţărilor din lume există cercetarea universitară şi cercetarea care se efectuează în institute ştiinţifice, iar finanţarea suplimentară se efectuează prin programe speciale în bază de concurs”. Mai mult, la începutul anului a fost deja creat Centrul autonom pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative şi a fost fortificat Consiliul Naţionala de Expertiza a Proiectelor Ştiinţifice.

Pentru a diminua la maxim impactul reducerii finanţării şi pentru a implementa eficient noul buget aprobat de Parlamentul RM, au fost elaborate o serie de măsuri de reorganizare a domeniului de cercetare, care vor fi implementate în anul 2013. În condiţiile create, susţine preşedintele AŞM, s-a pus problema de a revizui tematica de cercetare, de a organiza o atestare a cadrelor cu participarea experţilor, utilizând indicatorii europeni, de a ajusta fiecare structură din cercetare la noile condiţii financiare fără a afecta substanţial sistemul.

Preşedintele AŞM şi-a expus pledoaria în favoarea unui dialog constructiv al tuturor actorilor implicaţi în sfera ştiinţei cu Guvernarea, solicitând, în acest sens, susţinere în promovarea acestor documente importante, inclusiv a reformelor.

Preşedintele AŞM a exprimat speranţa că atât politicul, cât şi societatea vor conştientiza rolul ştiinţei în societate. „Academia de Ştiinţe nu doreşte sa contribuie la divizarea comunităţii ştiinţifice, la separarea ei în ai noştri şi ai voştri, în universitari şi alţii şi acest lucru l-am demonstrat prin actualele alegeri ale membrilor academiei, care tocmai au luat sfârşit”, a remarcat preşedintele AŞM.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM