De ziua naşterii poetului naţional Mihai Eminescu - 15 ianuarie, zi de referinţă şi de mare valoare culturală şi spirituală, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost marcată Ziua Culturii Naţionale. La organizarea evenimentului, sărbătorit în premieră la AŞM, dar şi în Republica Moldova, şi-au dat concursul Institutul de Filologie şi Institutul Patrimoniului Cultural ale AŞM. Manifestarea a fost concepută ca o recunoaştere a rolului culturii în societate şi felul cum ne raportăm noi la patrimoniul nostru cultural.

În cuvântul său inaugural, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a felicitat distinsul auditoriu cu prilejul acestei sărbători care reprezintă o zi-simbol de o valoare culturală deosebită pentru comunitatea noastră. „Ziua Culturii Naţionale este o sărbătoare pentru noi toţi. Această zi trebuie să fie un mare prilej de consolidare a tuturor cetăţenilor în jurul valorilor noastre naţionale – limba, istoria, pentru că acestea au fost dintotdeauna cele mai importante şi ne identifică ca popor, iar cei care le-au promovat de-a lungul anilor au devenit personalităţi de valoare cu care noi astăzi ne mândrim”, a menţionat preşedintele AŞM.

Evenimentul cultural l-a avut drept invitat pe proaspătul membru corespondent al AŞM, cunoscutul poet, parlamentar Ion Hadârcă. Domnia sa a felicitat, de asemenea, audienţa cu prilejul acestei prime consemnări după proclamarea de către Parlament a acestei sărbători - Ziua Culturii Naţionale, care coincide cu ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, multă sănătate şi inspiraţie. În opinia omului de cultură, anume tangenţele eminesciene sugerează inspiraţie, muncă şi insistenţă în promovarea a ceea ce numim adevăr.

La această primă întâlnire, cu acest prilej, Ion Hadârcă a propus atenţiei onoratului public câteva referinţe care s-ar putea revărsa eventual într-un eseu de amploare şi, cel mai probabil, se va numi Eminescu sau Codul ieşirii din labirint. Reflecţiile prezentate reprezintă o privire asupra operei şi destinului lui Mihai Eminescu, drept un cod care ne-ar da anumite descifrări şi nouă, în spaţiul nostru, asupra a ceea ce urmează să conştientizăm - care ar fi valorile noastre naţionale, meandrele acestor valori suprapuse pe cele ale operei şi vieţii lui Mihai Eminescu, modul cum receptăm opera, acuitatea şi actualitatea problemei abordate de Mihai Eminescu în opera care ne-a lăsat-o moştenire, cum este asimilată, cu ce venim noi etc. În prezentarea sa, Ion Hadârcă a făcut referinţă şi la ediţiile care sunt editate anume în acest spaţiu, mai exact, la contribuţiile unuia din marii eminescologi ai contemporanităţii - Mihai Cimpoi, la impresionantul Dicţionar Enciclopedic, care se lansa chiar în acele momente la Academia Română, ceea ce este, în expresia poetului, un gest de recunoaştere a contribuţiei Domniei sale şi a culturii noastre la valorile întregului spaţiu românesc.

Ion Hadârcă a afirmat cu certitudine, în discursul său, că opera lui Eminescu oferă foarte multe surprize, că sunt foarte multe pagini puţin cercetate şi interpretate sau vin în altă lumină de interpretare. Toate aceste semne de întrebare, rămân a fi elucidate de cercetători, pentru Domnia sa personal acesta fiind un exerciţiu de curiozitate şi chiar de admiraţie, de punere pe anumite paliere de sistematizare a modului de receptare şi de încercare de a vedea în ce măsură este pregătit ca să interpreteze opera lui Mihai Eminescu într-o altă lumină. „Cu satisfacţie vreau să recunosc şi aici, la Academie, că în această prezentare am ce comunica despre anumite faţete încă neelucidate din creaţia şi din destinul lui Mihai Eminescu şi care ar prezenta un interes şi pentru un auditoriu mai larg sau m-ar încuraja să continui aceste investigaţii”, a precizat vorbitorul.

Atmosfera de sărbătoare a fost susţinută de un recital de cântece în interpretarea reputatului om de creaţie, neîntrecutului naist Vasile Iovu, artist al poporului, care a fascinat şi destins sufletele publicului cu melodiile sale de neuitat şi care l-au consacrat. Aflându-se, pentru prima oară la Academie, artistul a exprimat satisfacţia de a interpreta melodiile sale în faţa acestui onorat auditoriu, într-o zi cu semnificaţie de mare valoare care ne îndeamnă să nu uităm cine suntem, de unde venim, care ne este limba şi neamul.

La întregirea atmosferei a contribuit şi tânărul, dar la fel de îndrăgitul interpret Adrian Ursu, care, de asemenea, şi-a împărtăşit bucuria de a cânta în faţa unui public atât de select, din partea căruia artiştii au cules aplauze îndelungate.

Menţionăm că 15 ianuarie - ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, a fost declarată, prin Hotărârea Parlamentului din 12 aprilie 2012, „Ziua Culturii Naţionale”.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM