„Utilizarea resurselor de apă în Republica Moldova şi efectul transfrontalier” a fost genericul unei Conferinţe de presă, care a avut la loc la Academia de Ştiinţe a Moldovei, pe 1 februarie curent.

În cadrul evenimentului au fost abordate problemele recente din domeniul managementului apelor, starea apelor subterane şi utilizarea acestora, realizări în domeniul tehnologiilor de irigare, precum şi impactul transfrontalier al resurselor de apă în Republica Moldova. Conferinţa este o reacţie a savanţilor la semnalarea, de către prim-ministrul Vlad Filat, a problemelor din domeniul managementului apelor.

În luarea sa de cuvânt, Igor Serotila, secretarul Programului de stat „Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor”, a prezentat structura Programului şi interacţiunea cercetătorilor cu societatea şi autorităţile administraţiei publice locale şi centrale. Totodată, Igor Serotila a precizat, că pentru soluţionarea problemelor de aprovizionare cu apă în cadrul programului a fost elaborat un concept de gestionare descentralizată a resurselor de apă. Acesta a fost expus în cadrul mai multor şedinţe publice cu autorităţile de resort, precum şi în cadrul reuniunilor de specialitate din spaţiul european de cercetare. Respectivul concept va fi propus spre aprobare în contextul elaborării cadrul normativ aferent noii legi ai apelor, la care participă cercetătorii AŞM.

În intervenţia sa, dr. Constantin Moraru, şef al Laboratorului de Hidrogeologie şi Geologie Inginerească, Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM a expus situaţia cu privire la starea apelor subterane. Specialistul a evidenţiat necesitatea utilizării apelor de tranzit (din Prut şi Nistru) şi conservarea apelor subterane, dată fiind importanţa acestora pentru ecosistemul Republicii Moldova. Totodată, expertul a menţionat că utilizarea apelor subterane în scopul aprovizionării cu apă a populaţiei nu este oportună. Utilizarea excesivă şi necontrolată a acestei resurse va avea un impact negativ asupra dezvoltării durabile a Republicii Moldova. În acest context, cercetătorul a remarcat că apele de tranzit nu sunt utilizate adecvat, potenţialul de utilizare al cărora ar acoperi necesităţile socio-economie ale ţării.

Dr. Tudor Popovici, director al Staţiunii Tehnologice Experimentale „Codru” a relatat despre realizările în domeniul tehnologiilor de irigare, în contextul actual al Republicii Moldova de subasigurare cu apă. Relevanţa implementărilor în cadrul proiectului din Programul de stat, a subliniat specialistul, a demonstrat diminuarea substanţială a costului unui 1m3 de apă pentru irigare de 1,20-1,85 lei, comparativ cu sistemele existente în gestiunea autorităţilor (2,50-3,60 lei/1m3), acest lucru fiind posibil prin utilizarea sistemelor proiectate care, totodată, corespund normativelor europene de utilizare eficientă a apei, precum şi bunele practici în domeniul agriculturii. Directorul a subliniat că rezultatele obţinute au fost remise SA „Apele Moldovei” spre implementare, precizând, totodată, că acest proiect a fost realizat cu suportul Institutului de proiectări „Acvaproiect”.

Dr. hab., prof. Elena Zubcov, şef al Laboratorului de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, Institutul de Zoologie al AŞM, a prezentat situaţia precară, în care se află astăzi apele r. Nistru, precum şi utilizarea ineficientă şi abuzivă de către autorităţi a acestor resurse. Mai mult, expertul a menţionat că repercusiunile managementului defectuos al bazinului r. Nistru va genera o situaţie dezastruoasă atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Ucraina.

Fiind delegată din partea comunităţii ştiinţifice a Republicii Moldova la negocierea Acordului între Ucraina şi Republica Moldova privind funcţionarea Complexului energetic Dnestrovsk, dr.hab., prof. Elena Zubcov a semnalat pericolul iminent al finalizării construcţiei Hidrocentralei de la Dnestrovsk asupra regimului hidrobiologic al r. Nistru.

Revenind la soluţiile propuse de savanţi, un element de noutate pentru Republica Moldova, introdus de noua lege a apelor este cel al managementul descentralizat (principiul bazinal), conform căruia resursele de apă se formează şi se gospodăresc în bazine şi subbazine hidrografice.

În acest sens, în cadrul Programului de Stat ”Cercetări științifice și de management ale calității apelor”, au fost efectuate studii de asimilare a bunelor practici atât manageriale, cât și legislative utilizate în comunitatea internațională, inclusiv în spațiul european. Rezultatele acestor studii s-au cristalizat în conceptului de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, care presupune o gestionare descentralizată a resurselor de apă și include alimentarea cu apă a localităţilor republicii din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând folosirea apelor subterane.

Potrivit conceptului, oraşele din Nordul republicii sunt alimentate cu apă din râul Prut şi Nistru printr-o rețea hidrografică comună, formată din apeductul Soroca-Bălţi și lacul de acumulare Costeşti-Stânca. Centrul republicii este alimentat din bazinul fluviului Nistru prin stațiunea de la Vadul lui Vodă. Pentru alimentarea Sudului republicii este utilizată apa din fluviile Prut, Dunărea, Nistru.

Savanţii şi-au arătat disponibilitatea şi suportul ştiinţific deplin pentru autorităţile în domeniu și s-au exprimat speranţa consolidării acţiunilor tuturor factorilor de decizie naţionali în soluţionarea problemelor semnalate, anticipând apropierea situaţiei critice în această problemă vitală.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM