Examinând propunerea Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei privind susţinerea candidaturii scriitorului disident Paul GOMA la Premiul Nobel pentru Literatură;

Ţinând cont de meritele incontestabile ale acestui scriitor cu renume mondial – simbol al rezistenţei anticomuniste şi al literaturii de exil – în faţa Istoriei sec. XX, contribuţia sa substanţială la căderea comunismului în Europa, la promovarea în operele sale de certă valoare literar-artistică a Adevărului despre ororile şi atrocităţile comise de regimul comunist sovietic în România, Basarabia şi Transnistria (astăzi, Republica Moldova), precum şi meritele sale de introducere a valorilor general româneşti în circuitul universal al valorilor,

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei HOTĂRĂŞTE:

1. A susţine demersul Uniunii Scriitorilor din Moldova, prin care scriitorul disident Paul GOMA, născut în satul Mana, comuna Vatici, judeţul Orhei, astăzi, Republica Moldova, a fost înaintat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013.
2. A aproba textul Scrisorii de recomandare (se anexează)
3. A transmite prezenta Hotărâre Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru a fi anexată dosarului candidatului Paul GOMA la Premiul Nobel pentru Literatură.
 

ANEXĂ
la Hotărârea CSŞDT nr.23
din 31.01.2013

Scrisoare de recomandare

Academia de Ştiinţe a Moldovei salută şi susţine plenar iniţiativa Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova de a-l propune pe scriitorul disident Paul GOMA la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013.

Personalitate emblematică a scrisului artistic şi publicistic ca formă intelectuală de protest, a rezistenţei anticomuniste şi a exilului românesc, supranumit „Cavaler al Adevărului” (definiţie a acad. Mihai CIMPOI) şi „Soljeniţân al României” (definiţie a dramaturgului Eugene IONESCO), scriitorul şi disidentul politic autentic Paul GOMA, reprezintă cu demnitate două state de pe continentul european: România şi R. Moldova, intrând în istorie – încă în anii ’60 – drept fenomen unic: FENOMENUL OMULUI ŞI SCRIITORULUI DE CARACTER – PAUL GOMA, caz extrem de rar nu doar în Europa, ci şi în lume, or, aşa cum avea să remarce şi Poetul Naţional al tuturor românilor, Mihai EMINESCU: „Inteligenţe se găsesc adesea, caractere – foarte rare”.

Născut la 2 octombrie 1935 în familia unor profesori români din satul Mana, comuna Vatici, judeţul Orhei, astăzi, R. Moldova;
refugiat în luna martie 1944 în România (fără tatăl său, Eufimie Goma, care fusese arestat de NKVD şi dus în GULAG-ul sovietic);
lipsit abuziv (şi până în prezent) de cetăţenia română şi expulzat de regimul comunist din România la 20 noiembrie 1977;
refugiat la Paris, Franţa, unde locuieşte şi astăzi împreună cu soţia sa Ana Maria şi fiul Filip-Ieronim, având statutul de apatrid,
scriitorul Paul GOMA este unul dintre cei mai oneşti şi mai valoroşi, mai traduşi, mai citiţi şi mai criticaţi prozatori europeni contemporani, excelând în operele sale atât prin conţinutul zguduitor (documente, mărturii, atitudini temerare), cât şi prin forma artistică originală (frazare, dialoguri, reflecţii), unică în literatura română, specifică doar FENOMENULUI LITERAR PAUL GOMA.

Fiind martor ocular şi victimă a genocidului săvârşit de regimul totalitar comunist sovietic (de tip kominternist) contra românilor din Basarabia, baştina sa (R. Moldova) şi România, Paul GOMA s-a manifestat în activitatea civică şi literară ca adversar convins al regimului comunist din România şi URSS (definită de Preşedintele american Ronald Reagan ca fiind Imperiul Răului).

Pentru această rezistenţă anticomunistă a făcut ani grei de puşcărie în condiţii inumane şi degradante, a fost torturat şi terorizat metodic, calomniat în public de chiar unii scriitori din România, organizândui-se şi tentative de asasinat, inclusiv în exil, dar suferinţele trăite – execuţiile şi deportările în masă din Basarabia, refugiul în România, detenţia şi teroarea securităţii comuniste din România, pierderea cetăţeniei patriei sale, drumul amar al exilului şi atentatele la viaţa sa – nu l-au frânt, dimpotrivă, i-au dat tărie şi curaj să se mobilizeze şi să lupte nu doar contra comunismului din Europa, ci, în general, împotriva ideologiei comuniste de origine satanică, pe care o numeşte – ca martor ocular şi victimă directă – „ holocaustul roşu”.

În această cauză nobilă pentru omenire, îşi extinde tribuna anticomunistă, folosind posturile de Radio TV (în special Radio „Europa Liberă” şi Radio „Vocea Americii), ziarele şi editurile din Europa şi-ntregul Occident. Este ales, totodată, în posturi importante, care-i permit să dea o deosebită amploare activităţii sale: membru fondator al Comitetului Intelectualilor pentru Europa Libertăţilor (CIEL), membru fondator al revistei „L’Alternative”, membru în colegiul de onoare al revistei „Kontinent”, director al colecţiei „Est-Quest” de la editura „Hachette”, membru fondator al Internaţionalei Rezistenţei.

Iată de ce meritele scriitorului şi disidentului politic Paul GOMA în grăbirea prăbuşirii comunismului în Europa sunt incontestabile, iar Europa – spre care se îndreptau tot mai agresiv tancurile şi armele nucleare sovietice – nu are dreptul să-şi uite eroii autentici, personalităţile merituoase în edificarea Europei Libere.

Merită pus în evidenţă şi faptul că dintre cele circa 50 de opere literar-artistice ale scriitorului disident Paul GOMA, doar una a fost editată în România comunistă. Este vorba de „Camera de alături” (volum de debut apărut pe 22 august 1968), dar şi aceasta a apărut graţie Primăverii de la Praga, a Revoluţiei de catifea din Cehoslovacia. Restul manuscriselor lui Paul GOMA, în special „Ostinato” finalizat în 1966 – primul său roman antibolşevic, care a zguduit Europa şi l-a făcut celebru – şi romanul „Uşa” (ambele editate mai întâi în limba germană, la Suhrkamp Verlag, în 1971 şi respectiv, 1972), fiind interzise pe teritoriul României comuniste.

Vom puncta în continuare alte romane şi cărţi de mărturii (despre gulagul românesc, cu caracter autobiografic), ale marelui scriitor român Paul GOMA editate în Occident, care, graţie traducerii în limbile germană, franceză, engleză, italiană, suedeză, olandeză au făcut înconjurul lumii, majoritatea dintre acestea fiind dedicate dramei istorice a românilor din Basarabia (R. Moldova) şi România, ocupaţi prin forţa armelor de regimul comunist sovietic. De altfel, basarabeanul Paul GOMA a fost primul scriitor român care a alertat Occidentul privind crimele abominabile comise de sovietici faţă de românii din Basarabia Nordul Bucovinei şi Transnistria. Iată titlurile operelor devenite celebre: „Gherla” (Gallimard, 1976), „În cerc” (Gallimard, 1977), „Gardă inversă” (Gallimard, 1979), „Culoarea curcubeului” (Le Seuil, 1979), „Patimile după Piteşti” (Hachette, 1981), „Soldatul câinelui” (Hachette, 1983), „Bonifacia” (Albin Michel, 1986), „Din Calidor” (Albin Michel, 1987; prima ediţie la Chişinău, R. Moldova - 1993), „Arta refugii” (Dialog – Dietzenbach, 1989 şi la Julliard, 1990; prima ediţie la Chişinău, R. Moldova - 1993), „Astra” (Julliard, 1992), „Sabina” (Apostrof, 1991 şi la Julliard, 1993), „Roman intim” (ALLFA, 1999), „Basarabia” (Jurnalul literar, 2002), „Altina” (Cartier, R. Moldova, 1998), peste 20 de „Jurnale” (începând cu 1997) ş. a.

Aşadar, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, crimele comunismului şi consecinţele lor dramatice până în prezent, refugiul şi exilul constituie subiectele dominante ale operelor literare create de talentatul prozator Paul GOMA, o personalitate europeană cu probitate morală.
Ţinând cont de valoarea naţională şi universală a operei scriitorului român cu renume mondial, Paul GOMA;
de autoritatea sa morală şi culturală ca simbol al rezistenţei anticomuniste şi a literaturii de exil;
de meritele sale incontestabile în faţa Istoriei sec. XX;
de contribuţia sa substanţială la căderea comunismului în Europa, la promovarea în operele sale de certă valoare literar-artistică a

Adevărului despre ororile şi atrocităţile comise de regimul comunist sovietic în România, Basarabia şi Transnistria (astăzi, R. Moldova);
precum şi de meritele sale de introducere a valorilor general româneşti în circuitul universal al valorilor,

Academia de Ştiinţe a Moldovei consideră că scriitorul disident român Paul GOMA, originar din Republica Moldova, merită pe deplin încununarea muncii sale de creaţie, cu prestigiosul Premiu Nobel pentru Literatură pe anul 2013, eveniment care ar simboliza şi un pas concret în procesul de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană, de readucere a acestui stat de la marginea lumii latine în familia popoarelor europene.

Îndemnăm colegii de la Academia Română şi Uniunea Scriitorilor din România să se pătrundă de importanţa momentului istoric pe care ni-l oferă destinul colectiv şi să susţină pe confratele Paul GOMA, scriitor român şi universal.

Preşedinte al Academiei de Ştiinţe,
Academician Gheorghe DUCA