Recent, la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM a avut loc Masa rotundă „Rolul Parlamentului în procesul de dobândire a Independenţei Republicii Moldova”. Evenimentul a cuprins şi lansarea Culegerii de documente „Ieşirea din URSS: Republica Moldova. Dezbateri parlamentare (1990-1991)”, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Bucureşti, autor - doctor în istorie Gheorghe Cojocaru.

Manifestarea a fost moderată de dr. hab. Nicolae Enciu, şeful secţiei Istorie Contemporană al IISD al AŞM.

În mesajul de salut din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Secretarul ştiinţific general al AŞM, m. c. Ion Guceac a menţionat că subiectul abordat reprezintă un argument al faptului că, comunitatea ştiinţifică din ţară, inclusiv intelectualitatea, întreprinde eforturi orientate spre identificarea unor veritabile valori ale societăţii contemporane şi ca niciodată simte lipsa unor piloni de consolidare. Domnia sa a constatat cu regret, că în condiţiile actuale ale Republicii Moldova, societatea civilă, concepe Parlamentul, mai degrabă, ca un loc de întruniri, în cadrul cărora „deputaţii discută lucruri înţelese numai de ei sau este un organ, în cadrul căruia se vorbeşte prea mult, dar se realizează prea puţin”. El a mai specificat faptul că eficienţa unui Parlament ţine nu atât de numărul actelor supuse dezbaterilor şi aprobate, ci de numărul acestora care ajung la adresat, dar şi influenţa lor asupra relaţiilor sociale.

Acad. Mihai Cimpoi a reliefat faptul că Parlamentul RM, în evoluţia sa, a avut perioade bune şi mai puţin bune, comparând metaforic Parlamentul cu o piatră rară care mai necesită şlefuire. Academicianul a pus în discuţie probleme ale ”independenţei reale a Republicii Moldova şi a independenţei formal-juridice pe care le deţinem”, realităţile politice, economice, sociale ale independenţei.

Analistul politic Anatol Ţăranu a vorbit în detaliu despre începutul lucrărilor Parlamentului Independenţei si despre conjunctura şi frământările parlamentare în perioada votării Declaraţiei de Independenţă. Istoricul a subliniat regretabilul fapt cu referire la dispariţia Arhivei Parlamentului, subliniind faptul că ceea ce a realizat doctorul în istorie Gheorghe Cojocaru, prin publicarea unor documente integrale şi a extraselor din stenogramele şedinţelor, are o valoare inestimabilă, în condiţiile în care Arhiva Parlamentului nu mai există. Directorul Institutului de Filologie, dr. hab. Vasile Bahnaru, a subliniat că Parlamentul ‘90 a fost unicul Parlament care a fost capabil să voteze Declaraţia de Independenţă. Domnia sa a reliefat frământările din perioada alegerilor din anii 90, punând accent pe evoluţia socială a ţării de după independenţă.

În intervenţia sa, acad. Gheorghe Rusnac a subliniat importanţa documentelor publicate şi evitarea subiectivismului în prezentarea informaţiilor. La rândul său, dr. hab. Victor Juc a relevat problematica stării de spirit şi opţiunile electoratului care îşi găsesc reflecţii în configuraţia politică şi în documentele adoptate de către Forul Legislativ Suprem. Politologul consideră necesar de a continua studiile referitoare la istoria parlamentarismului.

Scriitorul Vladimir Beşleagă a evocat importanţa lucrărilor elaborate de către istoricul Gheorghe Cojocaru, subliniind faptul că autorul şi-a focalizat atenţia asupra unei perioade de ascensiune a Parlamentului Republicii Moldova, numind acea perioadă ”perioada romantică a Parlamentului” – continuarea acelor mari mişcări populare care au culminat cu Marea Adunare Naţională. Scriitorul a subliniat rolul documentelor publicate în comparaţie cu ”memoriile” care nu întotdeauna sunt obiective. Domnia sa a adus în discuţie câteva momente importante din cadrul problemelor discutate în şedinţele primului Parlament.
În replică, Nicolae Enciu a evocat importanţa reformelor economice planificate şi a celor realizate care nu trebuiau sa aducă la sărăcirea populaţiei. În discursul său, Vasile Nedelciuc, unul din alcătuitorii textului Declaraţiei de Independenţă şi membru în primul Parlament al Republicii Moldova, a făcut referire la importanţa pentru posteritate a diagnosticării a ceea ce am fost noi timp de cei 22 de ani. Domnia sa a detaliat mai multe amănunte din şedinţele Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din perioada 1990-1991, detalii care nu pot fi depistate în documentele scrise.

Lucrarea doctorului în istorie, Gheorghe Cojocaru „Ieşirea din URSS: Republica Moldova. Dezbateri parlamentare (1990-1991)”, a fost prezentată de către Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Având în vedere ce s-a întâmplat la 7 aprilie şi dispariţia Arhivelor Parlamentului, profesorul a acordat o importanţă deosebită lucrării istoricului Gheorghe Cojocaru, volum care a apărut la Editura Institutului, pe care Domnia sa, cu onoare îl conduce. Politologul a venit cu unele remarci şi sugestii privind dezbaterile parlamentare, subliniind faptul că „evenimentele cu referire la perioada anilor 1990-1991 trebuiau spuse demult şi trebuie spuse şi în continuare în modul cel mai direct”. Domnia sa s-a referit la ideea morală care prezidează societatea din Republica Moldova astăzi şi-i trasează direcţia pentru viitor. Profesorul a concluzionat că situaţia în prezent este diferită de cea din perioada 1990-1991, astăzi se simte lipsa unor repere forte şi a unei direcţii clare. În opinia profesorului „în anii ‘90 direcţia era mult mai clară, iar astăzi, în Republica Moldova, lucrurile nu stau neapărat mai bine din acest punct din vedere”.

În finalul dezbaterilor, directorul IISD al AŞM şi autorul lucrării, Gheorghe Cojocaru a oferit răspunsuri la întrebările participanţilor la eveniment, punctând mai multe aspecte importante şi subliniind faptul că studiul realizat vine să întregească capitolul istoriei existenţei ultimilor ani ai Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi apariţia Republicii Moldova în contextul ”perestroicăi” şi a destrămării Uniunii Sovietice.

Într-un alt context, menţionăm că dr. Gheorghe Cojocaru a marcat zilele acestea jubileul de 50 de ani. Colegii istorici şi prietenii îi adresează omagiatului, cu acest prilej, calde şi sincere cuvinte de felicitare, dorindu-i multă sănătate şi să trăiască din plin bucuria împlinirii, iar cât priveşte cariera ştiinţifică - să-şi completeze şi în continuare palmaresul cu realizări impresionante.

Galeria foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM