La 27 februarie 2013, Institutul de Filologie şi Biblioteca Ştiinţifică Centrală ,,Andrei Lupan” ale AŞM, Biblioteca Naţională pentru Copii ,,Ion Creangă”, Muzeul Literaturii Române Iaşi au organizat Simpozionul ,,Ion Creangă şi Regenerarea Spiritului”.

Manifestarea a fost moderată de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, care a salutat participanţii, relevând că prin acest simpozion a debutat florilegiul de activităţi „Zilele Creangă”, Ediţia a III-a, desfăşurate pe ambele maluri ale Prutului.

La eveniment a fost prezent Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, care a mulţumit organizatorilor, anticipând crearea unei tradiţii de celebrare a lui Ion Creangă, în duplex-ul Iaşi - Chişinău. „Se produce cultură română de cea mai bună calitate şi în România şi în Republica Moldova, e o îngemănare, care exprimă faptul că trăim într-un spaţiu cultural unic, care rodeşte pe ambele maluri ale Prutului”, a exprimat Domnia Sa. În context, Excelenţa Sa, a mărturisit că a recitit recent „Amintiri din Copilărie” şi a realizat că Ion Creangă este „victima unei confuzii pedagogice, care îl desemnează drept un autor pentru copii, e de fapt, un autor pentru adulţi”. Ambasadorul consideră că, întrucât, Creangă este predat unei categorii prea fragede de vârstă, copii rămân în urma procesului pedagogic cu o imagine simplificată, prea puţin sofisticată, în fond este un autor foarte sofisticat. „Cred că dacă li se predă Creangă prea curând copiilor riscăm să pierdem din bogăţia de limbaj, din ironia, din sarcasmul uneori, din umorul foarte subtil”, a remarcat Excelenţa Sa.

Dr. Constantin Parascan a prezentat comunicarea „Aspecte inedite ale vieţii lui Ion Creangă”, în care a relevat cele mai esenţiale cercetări publicate în cartea sa „Ion Creangă Măştile Inocenţei”. Domnia sa se consideră norocos, întrucât având cea mare medie la facultate, a luat singurul post la bojdeuca din Ţicău, acolo unde a avut acces la arhive şi a realizat aceste cercetări. Una dintre rezultatele obţinute, cu care cercetătorul se mândreşte, este că a reuşit să demonstreze prin documente veridice data naşterii lui Ion Creangă şi anume 1 martie 1837, rezultat apreciat de o comisie de cercetători familiarizaţi cu această tematică.

Cercet. şt. Olesea Ciobanu, şef Catedră limbi moderne a Un AŞM, a elucidat în lucrarea „Ion Creangă în critica literară din Basarabia”, problema criticii abordării operei lui Ion Creangă în Basarabia în perioada postbelică. A trasat trei direcţii ale receptării operei lui Ion Creangă: direcţia ideologică reprezentată de Andrei Lupan, a doua direcţie cu evidente accente pe probleme de estetică a lui Vasile Coroban, referindu-se la studiul „Note despre arta lui Ion Creangă”, şi cea de a treia direcţie sau tendinţa comparativă reprezentată de Constantin Popovici în lucrarea „Ion Creangă şi basmul est-slav”. Tânăra cercetătoare a considerat imperativ necesar de a aborda această temă, întrucât evoluţia criticii lui Ion Creangă este un aspect cunoscut în România, dar foarte puţin în Republica Moldova.

Dr. hab. Anatol Gavrilov a făcut o analiză a „Amintirilor din Copilărie”, în comunicarea „Interpretarea Amintirilor din copilărie prin prisma criticii lui Bahtin”, reinterpretând „amintirile printr-un spectru de concepte fundamentale a metalingvisticii lui Bahtin”. Vorbitorul susţine că opera lui Creangă este una sofisticată, demonstrând că fraza scriitorului este una literară, concretă şi încărcată de nuanţe, iar ţăranii din Humuleşti nu puteau înţelege poveştile sale.

Zilele Creangă se desfăşoară în perioada 27 februarie – 3 martie 2013, la Chişinău şi la Iaşi.

Centrul Media al AŞM