Este bine cunoscut faptul, că dezvoltarea durabilă a unei ţări depinde de mulţi factori, inclusiv de capacitatea de combatere a fenomenelor naturale periculoase. Republica Moldova este o ţară cu un nivel înalt al pericolelor naturale. Unul din cele mai periculoase hazarduri naturale, căruia este supus teritoriul Republicii Moldova se consideră pericolul seismic. Pe anumite sectoare intensitatea seismică poate atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64), fapt ce poate avea consecinţe grave pentru localităţile respective ale Republicii Moldova. Experienţa ultimelor cutremure puternice (4 martie 1977, 30 august 1986) a demonstrat, că şi în condiţii relativ stabile, cutremurele puternice pot aduce daune considerabile activităţii economice şi sociale a Republicii Moldova. Ele produc distrugerea sau avarierea construcţiilor, în rândurile populaţiei apar victime. Numai daunele directe de la cutremurul din 30 august 1986 au alcătuit circa 700 mln dolari SUA.

În acelaşi timp se ştie, ca este mult mai eficient şi mai puţin costisitor să investeşti în prevenirea dezastrelor, decât în lichidarea consecinţelor acestora. În acest context, un an în urmă, (martie 2012) în cadrul Programului Uniunii Europene de colaborare a ţărilor bazinului Mării Negre a derulat proiectul internaţional „Sistem de siguranţă seismică în Bazinul Mării Negre” (Black Sea Earthquake Safety Network - ESNET). La realizarea participă România, Bulgaria, Turcia şi Republica Moldova, iar obiectivul principal al acestuia este sporirea securităţii seismice a populaţiei şi infrastructurii în regiunea Marii Negre. Executantul proiectului din partea Republicii Moldova este Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM.

Pe parcursul anului 2012, în cadrul Proiectului ESNET au fost realizate mai multe activităţi, printre care vizitele de lucru în fiecare ţară-parteneră la proiect. În cadrul acestora s-a luat act de starea actuală privind politicile şi procedurile ce ţin de cercetarea, prevenirea, monitorizarea şi intervenţia în caz de cutremur. A fost organizat un seminar regional cu participarea specialiştilor din cele 4 ţări participante şi o conferinţă de presă dedicată proiectului. De asemenea, a fost precizat pericolul cutremurelor de pământ şi evaluat potenţialul de dezastru seismic al Republicii Moldova.

Realizarea proiectului presupune, de asemenea, crearea unei Reţele specializate, cu participarea diferitor instituţii şi organizaţii, implicate în problematica securităţii seismice, care este definită ca o platformă de colaborare de lungă durată, ce va contribui la stabilirea unor contacte cât mai strânse între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi institutele de cercetare din regiunea Marii Negre. În anul trecut, 24 de instituţii şi organizaţii din cele 4 ţări participante la proiect au semnat Acordul de instituire a Reţelei în cauză, elaborată structura şi modalitatea de funcţionare a acesteia. Elementul principal al Reţelei va fi un VEB - portal, deschiderea oficială a căruia este prevăzută pentru luna aprilie 2013.

În cadrul proiectului a fost, de asemenea, elaborat un Raport de evaluare a situaţiei actuale privind protecţia la cutremure în Republica Moldova. Conform constatărilor Raportului, în Republica Moldova s-au întreprins (şi se întreprind în continuare) multiple măsuri pentru asigurarea securităţii seismice. Se efectuează monitorizarea evenimentelor de o reţea de 5 staţii seismice, amplasate în Giurgiuleşti, Cahul, Leova, Chişinău şi Soroca. Lucrările de proiectare şi construcţie sunt efectuate în baza Normativelor antiseismice şi Hărţii generale a zonării seismice. Pentru anumite localităţi, dens populate şi importante din punct de vedere economic, au fost elaborate ori sunt în curs de elaborare hărţi de micro zonare seismică. În acelaşi timp, în securitatea teritoriului există o serie de probleme.

- În R. Moldova pericolul seismic se prognozează, dar lucrări de diminuare a riscurilor, determinate de acest pericol, practic nu se efectuează. În particular, nu se practică careva lucrări de expertiză a obiectelor de risc seismic (clădiri, construcţii, dambe, mijloace de comunicaţii etc.);
- populaţia şi autorităţile locale sunt puţin conştiente de pericolele şi riscurile, condiţionate de cutremurele de pământ;
- pentru majoritatea oraşelor Moldovei nu există hărţi de micro zonare seismică, autorităţile locale nu întreprind careva măsuri în asigurarea securităţii seismice in teritoriile, de care sunt responsabile;
- luarea de decizii, planificarea teritoriilor se face deseori fără a se lua în considerare pericolele şi riscurile existente;
- lipseşte abordarea complexă privind atenuarea consecinţelor grave posibile, provocate de cutremure puternice.

Pentru a face faţă provocărilor, condiţionate de pericolul seismic este necesară elaborarea şi aplicarea unui spectru larg de mijloace ştiinţifice, politice şi administrative.
La etapa actuală, în baza constatărilor din Raport, a fost elaborată varianta de lucru a unui Plan de măsuri, privind sporirea securităţii seismice în Republica Moldova.

Printre măsurile mai urgente, speculate în proiectul Planului de măsuri, menţionăm:
1. Dezvoltarea metodelor de monitorizare, avertizare şi cuantificare a pericolului şi riscului seismic;
2. Perfecţionarea cadrului regulatoriu, ce asigură proiectarea şi construcţia seismo-rezistenţă în teritoriul RM, armonizarea lui cu standardele europene;
3. Expertiză fondului construit existent, în scopul determinării gradului real de seismo-rezistenţă a acestuia, având ca obiective prioritare clădirile cu aglomerare masivă, şcoli, grădiniţe, spitale, clădirile de importanţă vitală pentru oraş, cu un grad înalt de uzură fizică;
4. Elaborarea hărţilor de micro zonare seismică pentru teritoriile municipiilor şi oraşelor mai populate şi importante din punct de vedere economic;
5. Formarea mecanismelor economice, ce ar asigura reducerea riscului seismic şi sporirea securităţii seismice a populaţiei (asigurarea contra calamităţilor naturale, etc.)
6. Perfecţionarea sistemului de pregătire şi perfecţionare continuă a cadrelor, ce asigura securitatea seismică a infrastructurii şi populaţiei în Republica Moldova.

Este evident, că realizarea acestor măsuri va fi posibilă doar cu participarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor din ţară, implicate în problematica securităţii seismice.

Astfel, proiectul tinde a asigura o reacţie mai bună a specialiştilor la cutremurele viitoare, cât şi o percepţie mai adecvată din partea populaţiei a pericolului, care îl reprezintă acest fenomen natural, pentru ca în final, impactul cutremurelor să poată fi remediat. Având în vedere importanţa majora a pregătirii cadrelor şi educaţiei populaţiei în diminuarea riscului seismic, pe parcursul anului 2013, de rând cu alte acţiuni, participanţii la proiect planifică elaborarea unui manual special, în care vor fi expuse detalii cu referire la pericolul şi riscul seismic, cât şi realizarea a patru filme educaţionale.

Dr. hab. Vasile ALCAZ,
directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM,
coordonator de proiect