Principalul obiectiv al programului a fost orientat spre crearea bazei legislative, ştiinţifico-metodologice, cadastrale şi tehnologice pentru valorificarea durabilă şi managementul resurselor acvatice, aprovizionarea cu apă potabilă, implementarea tehnologiilor moderne de tratare, epurare, reutilizare a apelor reziduale şi irigare.

Cercetările în cadrul programului au fost organizate în 5 clustere: Investigarea structurii și calității apelor; Apele de suprafață; Apele subterane; Aprovizionarea și tratarea apelor; Tehnologii de irigare.

În cadrul clusterului „Investigarea structurii și calității apelor” a fost stocată şi generalizată informaţia existentă despre calitatea apelor subterane pentru caracteristica corpurilor apelor subterane definite pentru subbazinele râurilor Bâc şi Botna ca studiu de pilot. Pe acest teritoriu a fost colectată adiţional informaţia existentă din rapoartele geologice şi hidrogeologice în volum de 1030 sonde. A fost elaborat şi realizat un studiu privind problemele actuale ale Republicii Moldova la capitolul resurselor de apă. Au fost elaborate propuneri pentru atragerea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii aferente domeniului resurselor de apă prin încurajarea şi stimularea actorilor implicaţi în procesul de management al resurselor de apă de a participa la Programul Cadru 7 al UE.

A fost estimată calitatea apei din apeductele alimentate din râul Prut și calitatea apei din sondele şi fântânile adiacente râului Prut. S-a stabilit că în localităţile ce folosesc în scop potabil apa subterană, comparativ cu localităţile aprovizionate centralizat din râul Prut, la copii, prevalează bolile sângelui, maladiile aparatului digestiv, genito-urinar şi osteo-articular. La copiii ce folosesc apă din râul Prut sunt mai frecvente bolile infecţioase, cardio-vasculare, endocrine. În funcţie de valorile riscului estimat, pe primul loc putem plasa bolile aparatului digestiv, urmate de bolile sângelui şi aparatului genito-urinar. Printr-o Hotărîre a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova a fost implementată Recomandarea metodică „Cu privire la măsurile de prevenție a maladiilor, condiţionate de calitatea apei potabile, la copii”.

În cadrul clusterului „Apele de suprafață” a fost monitorizată compoziţia chimică a afluenţilor, determinate debitul apelor şi fluxurile substanţelor chimice din afluenţi în fluviul Nistru, evaluat impactul râurilor asupra compoziţiei chimice a apelor Nistrului şi a capacităţii de autopurificare chimică a acestuia. A fost estimată cantitatea şi calitatea apei izvoarelor şi cişmelelor din bazinul fluviul Nistru (raionul Ialoveni) şi propuse izvoare pentru alimentarea populaţiei cu apă calitativă. Au fost evidențiați poluanții și sursele de poluare a apei izvoarelor şi elaborate măsuri de protecţie a izvoarelor/cişmelelor. Au fost perfectate pașapoartele ecologice ale izvoarelor, monumente hidrologice ale naturii, pentru a fi incluse în lista ariilor protejate de stat.

A fost apreciată diversitatea specifică şi estimate succesiunile bacterio-, fito-, zooplanctonului, nevertebratelor bentonice şi evaluate procesele producţional-distrucţionale în sectorul inferior al râului Prut. A fost identificată o nouă specie invazivă de moluşte Ferrissia fragilis (st. Câşliţa-Prut 07.04.2011), iar specia invazivă Sinanodonta woodiana, semnalată în premieră la st. Câşliţa-Prut în anul 2009, a fost înregistrată deja şi la st. Cahul (10.08.2011).

În premieră, a fost aplicată metodologia de apreciere a parametrilor viiturilor pluviale cu utilizarea soft-ului HEC-RAS, HEC-GEO RAS, în ARC GIS, au fost construite modelele undei de viitură cu diferit grad de asigurare (5%, 1%, 0,5%, 0,1%), ce caracterizează dinamica spaţială şi temporală a undei de viitură în sectorul Costeşti-Stînca-Ungheni. Aceste modele permit aprecierea nivelului apei, vitezei de propagare, adâncimea undei de viitură şi, respectiv, durata în zile şi ore a mişcării undei de viitură pe tronsonul Costeşti-Stînca-Ungheni. Metodologia elaborată poate fi utilizată în aprecierea caracteristicilor inundaţiilor posibile şi pe alte râuri din Republica Moldova.

Cercetările în cadrul clusterului „Apele subterane” au permis, în premieră, crearea unui model digital al acviferului freatic al sectorului centru-est al ţării privind mecanismul alimentării cu apă şi particularităţile formării calităţii apei, ce conţine modulele aplicative a hidrodinamicii, hidrogeochimiei şi protecţiei apelor freatice. În baza datelor inovative s-au efectuat studii de fezabilitate a amenajării lacului de acumulare a apei pe râul Cogîlnic în preajma or. Cimişlia, precum şi cercetări geoecologice privind impactul amplasării stocului de deşeuri lângă s. Ţînţăreni, Anenii Noi.

În cadrul clusterului „Aprovizionarea și tratarea apelor” a fost elaborată și testată; în condiţii de laborator, instalaţia pentru purificarea combinată a biometanului, ce include reactorul de absorbţie a gazelor în mediu apos și uscarea biogazului într-un filtru cu diatomită, precum și un bazin pentru creşterea microalgelor, cu un sistem de filtrare şi distribuirea apei recirculate cu un manometru electromagnetic, un dispozitiv cu raclete, lămpi cu lumină de zi, cu un sistem automat de conectare şi deconectare pe timp de noapte, drenaj pentru evacuarea microalgelor şi un sistem de dirijare automată a procesului.

Cercetările în cadrul aceluiași cluster au demonstrat o capacitate de adsorbţie a cărbunilor autohtoni mult mai sporită decât comparativ cu cei utilizaţi în prezent la staţiile de tratare a apelor, eficacitatea lor fiind de două ori mai ridicată.

În cadrul clusterului „Tehnologii de irigare” au fost studiați indicii de bază privind consumul de apă, a valorii coeficienţilor bioclimaterici, productivităţii culturilor legumicole şi pomicole în condiţii de subasigurare cu apă și s-au elaborat recomandări privind utilizarea în complex a tehnici de irigare prin aspersiune şi picurare la proiectarea sistemelor noi şi reabilitarea de irigare în dependenţă de panta terenului.

Au fost întocmite hărţile privind zonarea surselor şi a resurselor de apă disponibile pentru irigare. În practică a fost implementată metoda de determinare a pragului-limită de apă productivă în stratul activ de sol pentru condiţiile de subasigurare cu apă la culturile legumicole în cultura intensivă din cadrul S.A. „Alfa-Nistru” (Soroca) şi în Gospodăria Experimentală a Institutului de Cercetări Agricole (Tiraspol).

În perioada de referinţă echipele de cercetare antrenate în Program au depus și câștigat două proiecte internaționale. Proiectul „Centrul pilot de resurse pentru conservarea transfrontalieră a biodiversității râului Prut” a fost câștigat în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, cu un buget total de 3 mln euro. Proiectul reunește cercetători din Republica Moldova și România, pe o durată de 3 ani, cu scopul de a dezvolta în comun resursele științifice, umane și logistice pentru monitorizarea, restaurarea și îmbunătățirea resurselor acvatice ale râului Prut în cazul condițiilor dificile de climă sau a unor acțiuni antropice dăunătoare.

Proiectul „Monitorizarea calității apelor subterane și de suprafață” a fost câștigat în cadrul Programului NATO – „Ştiință pentru pace”, cu un buget total de 290 000 euro. Proiectul reunește cercetători din 5 țări, pe o durată de 3 ani, lider al consorțiului fiind Institutul pentru Apă Pură din Washington, SUA.

Coordonator al Programului de Stat,
Academician Gheorghe Duca

Sursa: Infotag.md