 Anul ştiinţific 2012 a fost unul dificil, dar, în acelaşi timp, a oferit oportunităţi care au fost valorificate cu succes de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova. La ora de bilanţ, oamenii de ştiinţă s-au reunit în cadrul Sesiunii a XV-a a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru a totaliza succesele şi insuccesele.
Rezultatul principal al savanţilor noştri în 2012 a constat în faptul că au reuşit să transforme provocările cu care s-au confruntat în oportunităţi, promovînd astfel performanţa ştiinţifică în laboratoarele şi centrele de cercetare din institute şi universităţi. Rezultatele ştiinţifice astfel obţinute au contribuit la fundamentarea politicilor, la generarea de noi cunoştinţe şi la dezvoltarea socioeconomică a ţării. Asocierea la Programul Cadru 7 a constituit o certificare a potenţialului ştiinţific autohton, în pofida faptului că, la nivel naţional, cercetarea şi inovarea nu sînt privite drept priorităţi naţionale, lucru pe care trebuie să-l spunem franc.
 În anul de referinţă, contribuţia comunităţii ştiinţifice a fost esenţială în elaborarea politicilor publice, evaluarea şi fundamentarea documentelor de politici. Rezultatele cercetărilor privind competitivitatea Republicii Moldova au fost folosite de Forumul Economic Mondial în vederea elaborării Raportului Global al Competitivităţii, utilizat de către Ministerul Economiei la definitivarea strategiei inovării şi competitivităţii. A fost elaborat şi testat un model de analiză a situaţiilor de criză economică şi financiară. A fost elaborat Programul complex de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020, program aprobat ulterior prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. S-au propus soluţii de aderare unilaterală a sistemului electroenergetic naţional la sistemul electroenergetic românesc, parte a Reţelei europene de transmisiune a operatorilor de sistem electric (ENTSO-E). La elaborarea Strategiei Energetice 2020 de către Ministerul Economiei, au fost folosite integral rezultatele cercetărilor Institutului de Energetică al AŞM. La solicitarea Ministerului Mediului, cercetătorii din AŞM au participat la elaborarea legii apelor şi a regulamentelor aferente acestei legi. Totodată, la iniţiativa guvernului, Academia de Ştiinţe a Moldovei a elaborat propria sa viziune asupra utilizării resurselor de apă ale Republicii Moldova.
Tematica naţională de cercetare a fost orientată spre soluţionarea problemelor şi provocărilor cu care se confruntă societatea noastră. Astfel, a continuat dezvoltarea direcţiei noi în biomedicină – sanocreatologia sănătăţii psihice. A fost elaborată teoria sanocreatogenezei psihicului, care evidenţiază componentele structurale ce alcătuiesc matricea sănătăţii psihicului. Au fost elaborate noi principii de tratament a accidentului vascular cerebral în fază acută. S-a estimat că reducerea ratei accidentelor vasculare cerebrale ischemice ar reduce cheltuielile anuale cu cca 4,3 milioane lei.
Lucrările esenţiale ale anului şi-au găsit expersie în volumul enciclopedic „Mihai Eminescu. Dicţionarul enciclopedic”, care oferă o analiză întreagă a operei poetului în toate dimensiunile ei artistice, fiind elucidat modul de receptare al ei de-a lungul timpului, şi în ediţia enciclopedică „Sîngerei: oameni, istorie, spiritualitate”, care structurează informaţii despre cadrul geografic şi istoric, despre viaţa culturală şi spirituală, eseuri biografice despre 60 de personalităţi originare din acest raion.
Contribuţia savanţilor la edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere a cuprins şi aspectul socioeconomic. În acest sens, a fost semnat contractul cu uzina TOPAZ şi cu Ministerul Sănătăţii pentru tirajarea dispozitivului terapeutic de unde milimetrice DVG-001, elaborat şi brevetat de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, destinat tratamentului maladiilor ginecologice. Cu suportul Ministerului Sănătăţii, instituţiile medico-sanitare vor fi dotate cu aparatele respective. În premieră, a fost dată în exploatare uzina-pilot de prelucrare integrală a deşeurilor din mase plastice cu obţinerea produselor noi – un proiect realizat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în comun cu Uzina „UISPAC”. A fost elaborat prototipul unui dispozitiv principial nou de decodare a etichetelor magnetice cu un grad sporit de protecţie în baza microfirelor magneto-bistabile. Lucrarea a fost parţial susţinută prin grantul european PC7 MOLD-NANONET, în valoare de 500 mii euro. A fost elaborată tehnologia pentru sporirea nivelului de protecţie a probelor din metale preţioase pe bază de quaziholograme. Beneficiarul acestei elaborări este Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării a Ministerului de Finanţe. Efectul economic al implementării acestui proiect este de circa 1,6 mln lei. Institutul de economie, finanţe şi statistică a elaborat şi a transmis spre implementare Strategia dezvoltării raionului Hînceşti pînă în anul 2020. Efectul economic obţinut de la implementarea inovaţiilor ştiinţifice doar ale Institutului „Porumbeni” în 2012 este de 43 mln lei.
Transferul tehnologic realizat prin intermediul Agenţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic în anul 2012 s-a încununat cu finanţarea a 24 proiecte cu o valoare de 7 mil. lei din bugetul de stat şi 9,4 mil. din sectorul privat. A fost realizată producţie inovaţională în sumă de circa 38 mil. lei. Un exemplu elocvent în acest sens este Institutul Mecagro, care, la un volum de finanţare bugetară de 3 mln lei, a produs si a comercializat utilaje şi echipament inovativ în valoare de 30 de mln.
1 ianuarie 2012 a marcat începutul unei noi etape în procesul de integrare a comunităţii ştiinţifice din ţara noastră în spaţiul european de cercetare. Acest statut a oferit noi oportunităţi pentru entităţile ştiinţifice din ţara noastră, oferindu-le savanţilor acces nelimitat la managementul european. În această perioadă, peste 200 de propuneri de proiecte au fost depuse în cadrul apelurilor anunţate în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene. 35 dintre acestea au fost acceptate spre finanţare, cu o contribuţie a Comisiei Europene pentru participanţii din Moldova de peste 3 milioane euro, rata de succes fiind de 17,24%. Asocierea ne-a obligat să revizuim procedurile naţionale şi să asigurăm un cadru favorabil gestionării proiectelor europene în ţara noastră. Un exemplu în acest sens este adoptarea de către guvern a unei hotărîri privind remunerarea cercetătorilor în cadrul proiectelor internaţionale cu aplicarea tarifelor europene.
În octombrie 2012, a fost creat Oficiul Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lîngă Uniunea Europeană. Crearea Oficiului a fost precedată de organizarea, pe 21 septembrie 2012, a Zilei Ştiinţei şi Inovării din Republica Moldova la Bruxelles, la care au participat oficiali ai Comisiei Europene şi reprezentanţi ai statelor membre UE.
Un alt aspect important al cooperării ţine de iniţierea şi dezvoltarea relaţiilor cu Centrul Comun de Cercetare al UE, instituţie menită să ofere suport ştiinţific şi tehnic politicilor Uniunii Europene. În acest sens, Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost admisă în Consorţiul Academiilor Dunărene, creat sub egida Centrului Comun de Cercetare pentru a oferi expertiza ştiinţifică necesară în procesul de implementare a Strategiei Dunării. În mai 2012, Institutul Selecţia din Bălţi a găzduit în premieră un atelier de lucru susţinut de CCC, cu genericul „Solul – Patrimoniul Lumii”. Lucrările conferinţei au avut ca finalitate includerea în Lista Patrimoniului Lumii a UNESCO a Cernoziomului tipic de stepă din Bălţi.
Anul 2012 a fost marcat şi de suplinirea corpului academic, prin alegerea membrilor titulari şi a membrilor corespondenţi. Avem acum 98 de membri ai ASM, dintre care 55 de membri titulari şi 43 de membri corespondenţi. Vîrsta medie a noilor membri corespondenţi este 60.4 ani, iar cea a noilor membri titulari – de 62.6 ani. Am ales 2 doamne şi 19 bărbaţi, 9 reprezentanţi ai universităţilor, 9 – din institute academice şi 3 din institute ramurale şi asociaţii de creaţie.
Comunitatea ştiinţifică a fost înalt apreciată cu varii distincţii. În anul de referinţă, academicianul Valeriu Pasat, membru corespondent Anatol Ciobanu, membru corespondent Vasile Babuc, dr. hab. Constantin Spînu au devenit laureaţi ai Premiului Naţional. De Premiul „Savantul anului” s-a învrednicit academicianul Teodor Furdui şi dl Gheorghe Ciobanu, doctor habilitat în medicină. Laureat al Premiului „Tînărul savant al anului” – 2012 a devenit dl Veaceslav BOLDESCU, doctor în chimie, iar Inovatorul anului – membru corespondent Ion Hăbăşescu.
În anul de referinţă, Liceul AŞM a continuat să fie promotor al inovaţiilor în educaţie. Drept rezultat, elevii liceului au fost distinşi cu peste 100 de locuri premiante I, II şi III la olimpiadele naţionale, au fost organizate mai multe conferinţe ştiinţifice consacrate calităţii în educaţie. Universitatea AŞM a dezvoltat, cu susţinerea proiectelor TEMPUS, implementate în universitate, o curriculă axată pe necesităţi şi un incubator inovaţional pentru promovarea antreprenoriatului.
Academia de Ştiinţe a Moldovei, în 2012, a continuat să acorde o atenţie sporită diasporei ştiinţifice, în vederea implicării membrilor acesteia în diferite activităţi din sfera ştiinţei şi inovării. În cadrul proiectului comun cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, au fost susţinute vizite de scurtă durată în ţară pentru 31 de membri ai Diasporei din 14 ţări.
Situaţia care s-a profilat în domeniu a determinat iniţierea unui proces de planificare strategică, care ar permite elaborarea unei viziuni de dezvoltare pe orizontul de timp pînă în 2020. Astfel, printr-un exerciţiu participativ larg, a fost elaborat proiectul Strategiei de C-D “Moldova Cunoaşterii”. Scopul Strategiei constă în crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem de cercetare-dezvoltare capabil să creeze cunoaştere ştiinţifică performantă în vederea creşterii competitivităţii economiei naţionale şi a bunăstării populaţiei.
Obiectivele fixate în cadrul acesteia sînt următoarele: dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură; definirea şi managementul priorităţilor de cercetare; dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării; guvernarea cercetării în baza unui model consensual de administrare, orientat spre performanţă şi excelenţă; internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale.
Totodată, a fost pregătit un pachet de reforme al AŞM, acţiunile din cadrul căruia sînt orientate spre patru dimensiuni: dezvoltarea strategică; sporirea eficienţei cercetării; sporirea impactului cercetării-dezvoltării-inovării asupra societăţii; pregătirea cadrelor şi instruirea continuă. De asemenea, cele 3 secţii de ştiinţe au fost transformate în 6 secţii noi.
Ca o continuare logică a procesului de planificare strategică, au fost supuse discuţiei noile priorităţi de cercetare, delimitate generic în 3 categorii. Priorităţile tematice de cercetare reprezintă prima categorie, acestea vor sta la baza programelor şi a proiectelor de cercetare. Totodată, sîntem conştienţi de necesitatea asigurării unui cadru instituţional şi normativ adecvat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. În acest sens, au fost identificate priorităţile intrinseci de dezvoltare ale domeniului. Toate acestea vor contribui la realizarea priorităţilor generale, care vor asigura un impact adecvat la nivel de societate. Pentru a oferi posibilitate tuturor celor interesaţi de a se expune, priorităţile au fost publicate pe site-ul www.asm.md.
Anul 2012 nu a fost deloc uşor pentru comunitatea ştiinţifică. Sîntem în situaţia în care ne vedem obligaţi să demonstrăm zilnic utilitatea ştiinţei pentru procesul de dezvoltare. În acest context, trebuie să oferim un model de cercetare-inovare eficient, performant, bazat pe principiile excelenţei în cercetare şi pe cele ale responsabilităţii sociale.
Acad. Prof. Gheorghe DUCA,
Preşedintele Academiei
de Ştiinţe a Moldovei
Sursa: Saptămîna.md |
