Discursul academicianului Stanislav Groppa în cadrul Sesiunii a XV-a a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei

2013-03-14
 

Stimate dl Preşedinte,

Onorată Asamblee,

Procesele sociale şi economice din ţară au o extrapolare directă asupra Stării de sănătate a populaţiei şi viciversa. Starea de sănătate a populaţiei influenţează şi integral apreciază calitatea deciziilor şi modalitatea de organizare şi evaluare a Proceselor esenţiale sociale şi economice din ţară.

Analiza evolutivă a indicilor demografici de bază a populaţiei RM evidenţiază un tablou alarmant caracterizat prin diminuarea esenţială a Nivelului Natalităţii ( de la – 91137 în 1950, la 77085 în 1990 şi 39182 în 2013); creşterea Ratei mortalităţii de la 26363 în 1950 la 42427 în 1990 si 39249 în 2011; şi diminuării dramatice a Sporului Natural (de la 27,7 î1950 la 8,0 în 1990 şi Nivelul 0,00 în 2012 ) .

Această situaţie demografică se complică şi prin prezenţa proceselor migraţionale majore ce se află în proces de extindere.
Numai în anul trecut, peste 360 mii de moldoveni au plecat în străinătate pentru a găsi un loc de muncă şi, potrivit Biroului Naţional de Statistică, peste 50 la sută din emigranţi sunt bărbaţi între 18 şi 34 de ani.

În ultimii 5 ani, peste hotarele ţării s-au născut circa 20 mii de copii ai cetăţenilor moldoveni, care deja nu mai poartă oficial cetăţenia statului moldav.

Azi Moldova constituie o ţară îmbătrânită, cu populatie adultă (15-64 ani) în limite de 69.5% cu un potenţial limitat de reproducere, viabilitate şi un pronostic caracterizat prin diminuarea numărului de populaţie în următorii 50 de ani până la 2.5 mln şi mai jos.
Analiza acestor date demografice induce obligaţiunea de a elabora şi implementa strategii de cercetare în sănătate, rezultatele cărora vor oferi posibilitatea deminuării impactului social şi majorării calităţii vieţii.

Analiza cauzelor principale de mortalitate şi morbiditate a populaţiei în RM evidenţiaza un tablou polimorf, caracterizat prin prezenţa în prim-plan a patologiei vasculare cardiace şi cerebrovasculare, patologiei oncologice, gastrointestinale, bronho-pulmonare, traumatizm.
Evident că aceste stări patologice apreciază selectarea direcţiilor prioritare de cercetare.

Rezultatele cercetărilor de înaltă calitatate în domeniul medicinei din ultimii ani au cu certitudine o contribuție fundamentală în expresia stării de sănătate a populaţiei, permit de a elabora concepte importante în practica clinică şi de politici în domeniul sănătăţii.

Astfel, tratamentul patologiei vasculare acute Cardiace sau Cerebrovasculare (primele cauze de deces în RM) necesită să se efectueaze în baza Conceptului Ferestrei Terapeutice şa zonei de Penumbra în limite de timp de până la 4-5 ore de la debutul maladiei.

Acest Concept induce necesitatea reformării esenţiale a sistemului de sănătate şi a structurilor curative, a sistemului de prespital, dotarea cu tehnici performante, medicamente, pregătirea de specialişti, inclusiv în specialităţi noi .

O alta verigă în strategiile de cercetări prioritare este cunoaşterea factorilor de risc majori şi a factorilor etiologici din populaţia RM pentru organizarea profilaxiei maladiilor. În acest context, fondarea Registrelor Naţionale a pacienţilor şi a biobancilor în conformitate cu entităţile Nozologice va oferi posibilităţi atât pentru cercetare, cât şi pentru o profilaxie dirijată.

În acest context de primă necessitate sunt cercetările molecular-genetice ce pot elucida particularităţile polimorfizmului clinic şi a heterogenităţii populaţionale.

Problema dotării tehnice a unui laborator modern de excelenţă în cercetari molecular-genetice este de o necessitate strigentă pentru instituţiile medicale din Moldova, ca şi pregătirea şi menţinerea cadrelor de performanţă în acest domeniu. Ca o solutie poate fi fondarea unui cluster INTERINSTITUŢIONAL în domeniul Molecular Genetic cu implicarea potenţialului AS şi a MS RM.

Importanta problemă a Sistemului de sănătate rămâne să fie patologia oncologică. În dinamică se atestă o tendinţă de creştere a incidenţei acestor indicatori.

Ca direcţie importantă de cercetare se afirmă internaţional direcţia medicinei preclinice, presimptomatice, în special prin metoda screningurilor naţionale ce au fost iniţiate parţial şi în RM. Aceste strategii permit essenţial de a diminua morbiditatea şi mortalitatea patologiei oncologice. Exemplu elocvent poate servi implementarea scriningului prin Colonoscopie la persoane ce depasesc vârsta de 50 de ani cu o periodicitate de 5 ani în prevenţia cancerul colorectal.Internatţonal aceastţ strategie a minimalizat patologia oncologică.

Medicina personalizată este o noua abordare a clasificării, inţelegerii, tratamentului şi prevenirii maladiilor bazată pe datele și informația privind diferențele individuale biologice şi de mediu a pacientului. Ea urmărește să integreze datele privind întreaga structură biologică, dinamica fiecărui individ, precum și factorii de mediu și stilului de viață care interactionează cu această structură biologică pentru a genera un fenotip individual complex. Utilizând această informație, modelele pot fi generate pentru a identifica cele mai adecvate alegeri de îngrijire a sănătății, de la tratament la prevenire. În esență, medicina personalizată reprezintă o trecere de la medicina clasică reactivă la o medicină proactivă şi preventivă.

Medicina personalizată poate fi considerată ca o abordare bazată pe date, iar diagnosticul se va focusa tot mai mult pe integrarea informațiilor din mai multe surse, nu numai genomica şi alte tehnologii "omice”, dar și datele de mediu şi stilul de viață.

Sarcina colectarii datelor pentru medicina personalizată este îndeplinita de o serie de biobanci.

Medicina personalizată este strategia de viitor a sistemului de sanatate, insa procesul de pregatire, de formare a gândirii clinice la medici în procesul de instruire universitară, postuniversitară, fondarea elementelor de bază , inclusiv a biobancilor, a Registrelor Naţionale, iniţierea şi implementarea studiilor genomice, reprezintă cu certitudine activitatea de cercetare de azi. Şi nu în ultimul rand problema sanatatii mamei si a copilului.

Academician Stanislav Groppa