Savanții din cadrul Academiei de Ștințe a Moldovei au realizat un studiu analitic privind situația politico-juridică din Republica Moldova în legătură cu demisionarea Guvernului, în urma căruia a venit cu mai multe concluzii și recomandări, transmite UNIMEDIA.
Potrivit oamenilor de știință, chiar dacă Constituția operează cu termenul maxim de 45 de zile de investire a Guvernului, în realitate acest termen, în cazul în care partidele politice evită consensul, tergiversează adoptarea unei soluții pozitive, poate fi de 60 de zile sau chiar și mai mare (în situația în care va eșua prima candidatură la funcția de prim-ministru).
Dacă în termenul de 45 de zile de la prima solicitare de investire a Guvernului nu se reușește coagularea unei majorități parlamentare, afirmă savanții, Parlamentul poate fi dizolvat, cu condiția că au fost respinse cel puțin 2 solicitări de investitură (sintagma poate semnifică că decizia privind dizolvarea Parlamentului este în discreția Președintelui Republicii Moldova). În realitate, cadrul constituțional existent oferă posibilitatea teoretică pentru 3 solicitări de investitură, fapt care oferă șanse suplimentare de identificare a unui compromis între fracțiunile parlamentare.
Oamenii de știință propun modificarea cadrului constituțional existent. „În textul Constituției să se prevadă, că în cazul situațiilor când intervine demisia Guvernului, pe lângă funcțiile de administrare, Guvernul să fie abilitat cu dreptul de a emite hotărâri, ordonanțe și dispoziții doar în sferele ce vizează angajamentele Republicii Moldova față de partenerii străini și realizarea vectorului de integrare europeană”, se menționează în recomandările studiului.
În opinia autorilor studiului, președintele Republicii Moldova, în pofida rolului său redus de sistemul politic parlamentar, dispune totuși de pârghii constituționale eficiente de a media situația de criză politică. „În situații de criză politică, liderii partidelor politice urmează a se abține de la acțiuni, presing și discursuri agresive la adresa instituției prezidențiale, oferind posibilitate președintelui țării să-și exercite datoria constituțională”, concluzionează aceștia.
Sursa: unimedia.info |
