Academia de Ştiinţe a Moldovei i-a conferit titlul onorific de Membru de Onoare al AŞM academicianului Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române. Ceremonia de înmânare a însemnelor înaltului titlu academic reputatului savant în domeniul ştiinţelor agricole a avut loc la 12 iunie curent, în cadrul şedinţei solemne a Adunării Generale a AŞM, ziua în care a fost marcată aniversarea a 67-a de la fondarea primelor instituţii de cercetare care s-au aflat la începuturile Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Vă propunem un interviu cu proaspătul Membru de Onoare al AŞM, academicianul Cristian Hera, personalitate marcantă a ştiinţei contemporane cu o carieră impresionantă, dedicată domeniului ştiinţei solurilor şi agriculturii, domeniul, pe care Domnia Sa îl consideră strategic pentru securitatea şi siguranţa alimentară.

Stimate domnule academician Cristian Hera, îmi permiteţi să Vă zic şi eu bine aţi revenit în Republica Moldova şi bine aţi revenit la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Tocmai V-a fost conferit titlul de Membru de Onoare al AŞM. Sunteţi deja parte a marii a familii a celui mai înalt for ştiinţific din Republica Moldova. Ce semnifică pentru Dumneavoastră înscrierea în constelaţia membrilor de onoare ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei?

Vă mulţumesc foarte mult pentru această amabilă întrebare. Vă mărturisesc că am venit cu mare bucurie şi plăcere aici la Chişinău pentru evenimentul acesta, pentru că este o onoare pentru mine să fiu acceptat ca Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia de care mă leagă, aş putea spune, o veşnicie, pentru că încă de la formarea Republicii Moldova am colaborat cu cei din domeniul meu de activitate din domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor, folosirea îngrăşămintelor, protecţiei mediului şi am colaborat nu numai în vorbe, dar şi în fapte cu programe de cercetare comune, dar am trimis lucrări, manuale, tratate, volume şi extrase din lucrări ştiinţifice colegilor interesaţi în domeniu. Mă bucur că această colaborare, ulterior, s-a dezvoltat şi la nivelul conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cu preşedintele acesteia, acad. Gheorghe Duca, prim-vicepreşedintele, acad. Ion Thighineanu. Am colaborat cu mulţi dintre membrii AŞM şi vă mărturisesc că personal consider că această primire a mea, alegere a mea ca membru de onoare drept o recunoaştere a acestei colaborări şi sunt onorat pentru acest lucru..

Discursul Dumneavoastră de astăzi a avut drept generic „Agricultura - domeniu strategic pentru securitatea și siguranța alimentară”. Ce semnale de fapt aţi vrut să trageţi?

De fapt, subiectul acesta eu l-am ales şi la sugestia preşedintelui AŞM, acad Gheorghe Duca, la o întâlnire pe care am avut-o nu demult la Bratislava, unde a avut loc o conferinţă la nivel înalt pe problema Strategiei Europene a Dunării. Domnia Sa mi-a comunicat că ar trebui să ţin un cuvânt atunci când mi se acordă însemnele de Membru de Onoare al Academiei şi mi-a sugerat să vorbesc în domeniul acesta al agriculturii. Astfel, am pregătit un material, unde m-am referit nu numai la agricultura României, ci la agricultura de ansamblu. Mă refer în mod deosebit în contextul crizelor care există la nivel mondial - economică, financiară, energetică, ecologică şi Doamne fereşte de o criză alimentară, pentru că această criză este cea mai periculoasă. De aceea, am ales ca subiect de expunere problema siguranţei şi securităţii alimentare.

V-aţi dedicat domeniului de cercetare ştiinţifică şi aţi venit în sprijinul agriculturii peste 55 de ani, făcând cunoscută România în întreaga lume prin cercetările fundamentale în domeniul ştiinţei solurilor şi agriculturii. Sunteţi un mare iubitor şi un bun cunoscător al pământului, solurilor. Care este situaţia actuală a acestora?

Pentru a păstra adevărul, am 56 de ani de activitate în domeniul acesta şi trebuie să vă spun cu mâhnire că situaţia solurilor la nivel mondial, dar şi a solurilor din ţările noastre este din ce în ce mai precară, pentru că au loc procese de eroziune, procese de exhaustare a elementelor nutritive din sol odată cu recolta, fără ca acesta să fie restituite pământului şi pământul sărăceşte, de aceea revenim la tematica securitatea şi siguranţa alimentară. Depinde în mare măsură de sol şi de apă, dar, din nefericire, solul nu îşi sporeşte fertilitatea ci şi-o scade şi despre asta am ţinut să vorbesc în discursul meu. Dacă pământul dispare, dispare veşnicia.

Domnule academician, graţie studiilor avansate în domeniul ştiinţelor agricole, profesionalismului cu care aţi abordat importanţa protecţiei solurilor, cunoştinţelor aplicate în domeniu în sprijinul societăţii, Dumneavoastră mai sunteţi numit un „doctor al pământului”. Vă onorează acest lucru?

Sunt extrem de bucuros şi aşa cum spuneam şi la început, cred este o recunoaştere a colegilor mei de aici din Republica Moldova pentru colaborarea permanentă cu oamenii de ştiinţă din Republica Moldova.

De unde această mare dragoste pentru pământ?

O am din copilărie. Fără rezervă, e o dragoste din copilărie şi părinţii mei au fost învăţători la ţară, dar dragostea pentru agricultură vine de la tatăl tatălui meu, bunicul meu care era agricultor harnic neîntrecut, iar toate vacanţele din copilărie le petreceam în agricultură şi de acolo mi se trage.

Vă dedicaţi o mare parte din timpul Dumneavoastră actului de conducere şi coordonare. Mai reuşiţi să mai întraţi în laboratoare sau sa mergeţi pe câmpurile experimentale, să vă ocupaţi şi de cercetări în domeniul care v-a consacrat?

Vă mărturisesc şi o spun cu regret că sunt câţiva ani buni de când nu mai intru în laboratoare sau în câmpurile experimentale, dar încerc, pe cât este posibil, ca din experienţa acumulată să o împărtăşesc şi mai ales tinerilor, pentru că din domeniile didactice le-am păstrat, pe cea de conducător ştiinţific de doctorat şi mai lucrez încă cu doctoranzii şi, bineînţeles, şi la nivelul producătorilor agricoli. Le place foarte mult să am dezbateri şi discuţii cu ei, cu fermierii, cu cei care produc hrana, pe care le consider eu că sunt utile şi de un real folos.

Astăzi aţi vizitat Grădina Botanică a AŞM. Cu ce impresii aţi rămas?

În primul rând, aş vrea să exprim recunoştinţa pentru că programul scurt al acestei zile a inclus şi vizita mea la Grădina Botanică, pentru că, deşi am fost de câteva ori la Chişinău, niciodată nu am vizitat această minunată instituţie. Am rămas profund impresionat de directorul Grădinii Botanice, cu un entuziasm deosebit şi cu o pricepere profesională deosebită, dar, în acelaşi timp, şi de colaboratorii cu care am stat de vorbă. Pentru că în condiţiile atât de dificile, mai ales din punct de vedere economico-financiar, acea Grădină Botanică poate fi susţinută numai prin entuziasm şi pasiune. Şi acolo am găsit cu prisosinţă şi cu mare bucurie entuziasmul şi pasiunea de care este nevoie în asemenea condiţii.

Şi o ultimă întrebare, stimate domnule academician. Astăzi este marcată aniversarea a 67-a de la fondarea primelor instituţii de cercetare care s-au aflat la începuturile Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ce mesaj aţi avea pentru comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova cu această ocazie?

Mesajul meu se îndreaptă către implicarea ştiinţei, a oamenilor de ştiinţă, a celor care cercetează, în viaţa de zi cu zi a ţării respective în diferitele domenii, pentru că am certitudinea, convingerea că nu se poate face progres în nici un domeniu fără contribuţia ştiinţifică şi participarea directă a cercetării ştiinţifice. Cine nu acordă atenţie cercetării ştiinţifice, învăţământului şi educaţiei pentru a forma noi cadre de specialiştii, nu pot să câştige siguranţa viitorului.

A consemnat,
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM