O Masă rotundă cu genericul „Integrarea europeană şi reintegrarea ţării – mecanisme de asigurare a modernizării statului şi societăţii” s-a desfăşurat, recent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, comunitatea ştiinţifică manifestând îngrijorare vizavi de situaţia de criză care s-a amplificat în ultimele săptămâni în raioanele din stânga Nistrului.

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AŞM în colaborare cu Direcţia Integrare Europeană și Cooperare Internațională a AŞM și Agenţia pentru Inovare și Transfer Tehnologic a AŞM, dar şi cu susţinerea unor personalităţi marcante din Republica Moldova care au consacrat mai multe studii şi cercetări tematicii privind integrarea ţării şi integrarea europeană, aici fiind vorba de acad. Alexandru Roşca, analistul politic Oazu Nantoi, reprezentanţii Asociaţiei PromoLex etc.

Astfel, reprezentanţii mediului academic au pus în discuţie mai multe aspecte legate de acest subiect ce au vizat, în primul rând, cooperarea dintre reprezentanţii sectorului asociativ de pe ambele maluri ale Nistrului; consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului prin aprofundarea cooperării în domeniile științei și educației; oportunitatea desfășurării unei cercetări sociologice complexe cu participarea experților internaționali-modalitate de determinare a opțiunilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Un subiect nu mai puţin important a vizat beneficiile obținute de asocierea la Programul Cadru 7 și perspectivele participării comunității științifice de pe ambele maluri ale Nistrului la Programul ORIZONT 2020, oportunităţile de semnare și implementare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, dar şi rolul diasporei în valorificarea parteneriatului științific cu Uniunea Europeană.

Având o anumită experienţă în problematica abordată, fiecare participant la eveniment, a venit cu idei care, de fapt, au conturat viziunea mediului universitar academic asupra acestor probleme, dar şi cu recomandări pe marginea subiectelor de natură să contribuie la elaborarea acelui pachet de măsuri, de care se preocupă instituţiile Parlamentului şi Guvernului.

În context, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir a informat că recent, AŞM a organizat o conferinţă de presă, consacrată colaborării în sfera de cercetare-dezvoltare din dreapta şi stânga Nistrului, unde a evidenţiat mai multe activităţi şi măsuri care au fost întreprinse pe perioada anilor 2008-2012. Acordul final în această colaborare a fost vizita de ultimă oră, realizată de preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, la Tiraspol, întâlnirile cu rectoratul Universităţii tiraspolene şi schiţarea unor proiecte de intensificare a colaborării mediului universitar academic de pe ambele maluri ale Nistrului.

Cu un cuvânt de salut din partea conducerii AŞM, a fost prezent m.c. Ion Guceac, Secretar ştiinţific general al AŞM, care a remarcat că această acţiune demonstrează cu elocvenţă că societatea civilă din Republica Moldova este în proces de edificare şi consolidare a poziţiei sale în raport cu comunitatea ştiinţifică, inclusiv, cu autorităţile publice din ţară. Domnia sa a reiterat faptul că în ultimul timp, AŞM a întreprins mai multe eforturi pentru a face lumină în problemele ce ţin de procesul de integrare şi de reîntregire a ţării. În opinia m.c. Ion Guceac, evenimentul respectiv reprezintă o platformă pentru consolidarea şi mai eficientă a eforturilor comune, în special, din perspectiva operării unor modificări în legislaţia în vigoare care va simplifica într-un fel procedura de concurs a proiectelor de cercetare cu finanţare de la bugetul de stat, ceea ce ar face posibil accesarea acestor fonduri nu numai de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, dar şi alte entităţi (ONG, business etc.). Astfel, va apărea posibilitatea constituirii unor echipe în cadrul unui proiect de cercetare ce va avea drept obiectiv identificarea unor soluţii pentru problemele abordate. Din această perspectivă, AŞM este orientată spre concentrarea eforturilor comunităţii ştiinţifice în direcţia identificării unei platforme de argumentare ştiinţifică ale acelor soluţii, pe care încearcă să le determine Guvernul, acest lucru fiind imposibil fără implicarea unor specialişti din diferite domenii ale vieţii sociale.

În intervenţia sa, dr.hab., prof. Victor Moraru, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Sociale şi Economice, a subliniat că Institutul de Cercetări Juridice şi Politice a făcut anumiţi paşi în ceea ce priveşte stabilirea relaţiilor, eforturile fiind reuşite pe această dimensiune. De exemplu, Secţia de sociologie a reuşit o colaborare şi o antrenare a sociologilor din Tiraspol în proiectele comune. Totodată, Revista de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice publică materiale ale cercetătorilor ştiinţifici din Tiraspol, acest lucru fiind necesar, cel puţin, pentru un început de dialog cât priveşte mediul ştiinţific, pentru că se ştie că merită să existe doar acea societate care acceptă dialogul, a specificat profesorul.

Dr.hab., profesor cercetător Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice a ţinut să menţioneze că integrarea europeană şi reintegrarea ţării reprezintă două componente ale interesului naţional al Republicii Moldova. Aceste două obiective fundamentale, actualmente, se valorifică paralel, complementar şi nu este cazul să fie detaşate, pentru că atât timp cât nu este soluţionat conflictul din raioanele de Est ale Republicii Moldova, statul Republica Moldova nu va deveni deplin în înţelesul adevărat al cuvântului, iar integrarea europeană este un proces, valorificarea căruia va contribui la modernizarea atât a statului, cât şi a societăţii. O retrospectivă referitor la starea de cercetare a acestor două probleme şi perspectivele de evaluare şi valorificare a lor a fost prezentată de doctorul în sociologie, Victor Mocanu.

Analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice s-a arătat bucuros de faptul că în societatea moldovenească a început să se îmbine aceste subiecte - integrare europeană şi reîntregirea ţării, deoarece noi înţelegem că aceste două probleme sunt interdependente şi parteneriatul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană ne oferă şanse noi pentru a atinge scopul reîntregirii Republicii Moldova. Expertul a oferit chiar şi o definiţie a conflictului transnistrean, din care desprindem ideea că fenomenul care poate fi cunoscut sub această denumire este conflictul dintre edificarea statului Republica Moldova în limitele frontierelor cunoscute de comunitatea internaţională şi interesele Federaţiei Ruse. În opinia analistului, Republica Moldova nu are nici o şansă de a adera la Uniunea Europeană fără soluţionarea conflictului din raioanele de Est.

Victor Croitoru, doctor în genetică moleculară, diaspora academică, Stockholm, Suedia, a mulţumit organizatorilor pentru invitaţia la acest eveniment, în cadrul căruia a avut ocazia sa-şi prezinte viziunea actualizată vizavi de ambiţiile şi posibilităţile de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european de cercetare. Chiar dacă a recunoscut că nu poate oferi reţete de succes în reintegrarea ţării, tânărul cercetător a oferit exemple din practica personală şi cea în ştiinţele exacte, specificând că ştiinţa nu are cetăţenie şi barierele care au existat cândva. Acum, în epoca modernizării şi circulaţiei informaţiei, avem o ştiinţă, există doar o sursă a dreptăţii şi doar interpretarea dreptăţii e diferită. În context, a remarcat că eforturile AŞM sunt lăudabile, în primul rând, pentru faptul că suntem ţară asociată la PC7, avem posibilitate de a aplica la granturi comune, nu mai suntem ţara care îşi caută partenerii. Întrebarea tânărului cercetător a fost, însă, cât de competitivi suntem noi în raport cu ceilalţi şi cum atragem cadrele tinere, exprimând doleanţa ca Direcţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională să lucreze mult mai dinamic, la turaţii maxime cu diaspora academică. „Suntem 57 de asociaţii cu potenţial înalt calificat care vrea dar nu ştiu cum să-şi ajute patria”, a declarat Victor Croitoru, lăsând şi un mesaj pentru cei de aici – să aibă nu atât ambiţia, dar şi motivaţia şi dorinţa de a fi recunoscuţi competitivi.

Reprezentanţii mediului academic au elaborat o Rezoluţie care va fi prezentată organelor de resort şi sectorului asociativ

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM