La Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a ţinut, recent, lucrările Conferinţa științifico-practică „Funcționalitatea instituțiilor puterii de stat: istorie și actualitate”. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Ştiinţe Juridice şi Politice al AŞM şi a fost consacrat aniversării a 22-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.

În deschiderea evenimentului, directorul Institutul de Ştiinţe Juridice şi Politice (IŞJP) al AȘM, dr.hab., prof. univ. Valeriu Cușnir a evocat importanța Declarației de Independență pentru destinele statului Republica Moldova, insistând asupra caracterului politico-juridic al acestui document, similar prin încărcătura sa cu un act constituțional. „Cu certitudine, mai multe prevederi ce se conțin în Declarație nu și-au găsit implementare, a subliniat cercetătorul, iar alegerea problemelor puse în discuție la conferință a fost determinată de oportunitatea lichidării restanțelor la capitolul funcționarea instituțiilor puterii de stat”, a subliniat directorul ISJP.

În cadrul sesiunii de comunicări, un raport științific a fost prezentat de m.c. Ion Guceac, în care s-a referit la consolidarea constituționalismului în Republica Moldova după adoptarea Declarației de Independență: general și particular. În discursul său, raportorul a reliefat istoria constituționalismului, fiind puse în discuției unele aspecte mai puțin valorificate în literatura de specialitate, cum ar fi locul „constituției lui Filip Orlik”. Totodată, dr.hab., prof. Ion Guceac, a pus în lumină constituționalismul în spațiul românesc, abordat în plan istoric, iar în particular a fost supusă analizei Constituția Republicii Moldova prin prisma respectării prevederilor care le conține. „Avem o Constituție bună prin conținut, însă multe dintre prevederi nu sunt respectate. Aceasta este una dintre cauzele parcursului nostru anevoios către democrație și integrare europeană”, consideră profesorul.

Victor Juc, doctor habilitat, profesor cercetător, a prezentat raportul intitulat „Instituționalizarea și evoluția sistemului politic din Republica Moldova”, în care a făcut o succintă trecere în revistă a activității unor elemente ale sistemului politic, cu precădere structurile supreme ale puterii de stat (Președinția și Guvernul), partidele politice și mass-media. Cercetătorul a precizat că „forma de guvernământ n-a fost pusă în discuție, opțiunea pentru republică n-a fost pusă la îndoială, pe când tipul de republică a suferit modificări și atestăm toate tipurile – parlamentară (27 aprilie 1990 – 3 septembrie 1990, din 5/18 iulie 2000 până în prezent), semiprezidențială (3 septembrie 1990 – 5 martie 1991, 29 iulie 1994 –5/18 iulie 2000), prezidențială (5 martie 1991 – 29 iulie 1994). Creșterea substanțială a gradului de eficiență a funcționalității instituțiilor puterii în stat se va produce prin realizarea integrării europene a Republicii Moldova.”

Dr., conf., univ. Pantelimon Varzari, în comunicarea „Mecanismele realizării puterii politice în Republica Moldova” s-a oprit asupra unui element al sistemului politic – partidele politice, care îndeplinesc mai multe funcții, una dintre acestea fiind implementarea, în caz de acces la guvernare, a prevederilor sale programatice. Partidele politice au devenit realitate în Republica Moldova, a afirmat cercetătorul, însă necesită, de asemenea, suport din partea statului, pentru a fi mai eficiente.

Prezentând comunicarea „Funcționalitatea principiului separării puterilor de stat în Republica Moldova”, dr.hab., prof.univ. Andrei Smochină a subliniat că „separarea puterilor presupune conlucrarea în condițiile independenței una de alta”. În plus, a afirmat cercetătorul, „avem o Constituție bună, dar nu poate să prevadă toate situațiile”. Următoarele două comunicări au vizat cu predilecție constituirea și evoluția societății Republicii Moldova în perioada după independență. Doctorul, conferențiarul cercetător Ion Rusandu, în comunicarea „Evoluția graduală a societății din Republica Moldova către democrație” a remarcat întârzierea permanentă a autorităților puterii de stat și societății civile în prevenirea sau minimizarea unor factori nocivi care se exprimă prin riscuri la adresa securității naționale, abordată în sensul larg al termenului. În comunicarea „Aspirațiile identitare ale societății din Republica Moldova, doctorul habilitat, profesorul cercetător Ana Pascaru a pus problema identității societale, menționând că se creează impresia că „se face totul pentru ca limba română să nu fie la ea acasă”.
Profesorul A. Burian a insistat asupra relațiilor cu Federația Rusă și Uniunea Europeană, considerând că „Republica Moldova poate fi o punte de legătură între aceste două puteri„, iar conferențiarul S. Sprincean a identificat cinci spații geopolitice, în care Republica Moldova se regăsește – CSI, sud-est european, vecinătate cu Uniunea Europeană ș.a., comunicările ştiinţifice ale cercetătorilor vizând locul Republicii Moldova în relațiile geopolitice regionale de puteri și presiuni.

În discursul său ştiinţific „Semnificația multidimensională a Declarației de Independență a Republicii Moldova”, dr.hab., prof.univ. Victor Moraru a subliniat că prin acest act istoric „poporul Republicii Moldova a primit posibilitatea să se dezvolte de sine stătător, echidistant, în familia popoarelor europene, angajând relații echitabile și promovându-și interesele naționale”. Este important ca să ne conducem de prevederile Declarației, deoarece conține expres oportunitatea realizării vocației europene a poporului Republicii Moldova, a afirmat profesorul, chiar dacă europenizarea comportă mai multe fațete, trebuie să fim pragmatici și să ne promovăm interesele naționale prin negocieri, insistență și previzibilitate.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM