Eminescologi şi traducători a lui Eminescu din 10 ţări s-au reunit la Academia de Ştiinţe a Moldovei, în zilele de 3-4 septembrie curent, în cadrul celei de-a II-a Ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor.

Obiectivele congresiştilor cele mai importante, după cum avea să spună la inaugurare acad. Mihai Cimpoi, iniţiatorul şi protagonistul evenimentului, dar şi omagiatul zilei, sunt cele două, pe care le-a reformulat atât de clar marele cărturar Constantin Noica - „să-l cunoaştem mai bine noi înşine şi să-l facem mai bine cunoscut întregii lumi”.

Criticul literar, Mihai Cimpoi, a salutat prezenţa eminescologilor din Chile, Italia, Albania, Romania, Turcia, Ucraina, Rusia, exprimând mulţumiri celor care au contribuit la organizarea Congresului – conducerii AŞM, Institutului de Filologie al AŞM, Institutului Cultural Român, Chişinău.

Academicianul a remarcat că acest eveniment, aflat deja la a II-a ediţie, adună foarte multe arealuri culturale şi există deja modalităţi bine verificate de a promova o personalitate de excepţie care este, bineînţeles, cea a lui Eminescu - traducerile, studiile. „Într-un progres al proceselor integraţioniste, eu cred că Eminescu ne reprezintă în dialogul valoric european şi universal. El rosteşte cel mai bine fiinţa noastră şi cunoaşte cel mai bine dintre toţi românii”, a reliefat savantul, specificând că Limba Română este limba integrării europene şi Eminescu a rostit-o cel mai bine.

Cu prilejul deschiderii lucrărilor Congresului, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a adresat un mesaj de salut şi felicitări participanţilor ediţiei a II-a a Congresului. Preşedintele AŞM a adus mulţumiri organizatorilor, cercetătorilor din Republica Moldova, împătimiţi de creaţia eminesciană, care, cu spiritul solidar al eminescologilor din România, dar şi celor din afara spaţiului cultural românesc, cum ar fi din Turcia, Ucraina, Rusia, Chile, China, Albania, Italia şi alte ţări, au dat curs invitaţiilor de a fi la Chişinău, la acest eveniment de prestigiu. Domnia Sa a constatat şi faptul că în acest an s-a lărgit originea ţărilor, ai căror cercetători contribuie la promovarea operei eminesciene, dar, în sens larg, şi la promovarea culturii, artei, literaturii româneşti pe toate meridianele globului, făcând acest lucru dezinteresat, cu gândul la frumos şi sublim.

Şi dacă deschiderea Congresului coincide cu ziua de naştere a academicianului Mihai Cimpoi, sufletul evenimentului, preşedintele AŞM l-a felicitat pe omagiat, urându-i ani mulţi, verticalitate civică, har şi inspiraţie, să aibă parte de sănătate, de noi realizări în cercetare, cu cititori şi admiratori fideli ai operei sale. În semn de înaltă preţuire şi profundă recunoştinţă, remarcabilului critic şi istoric literar, susţinător al culturii şi al valorilor autentice româneşti din acest areal, eminescolog notoriu, nume de referinţă în întreg spaţiul românesc î-a fost înmânată Diploma Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

De asemenea, de la tribuna Congresului, acad. Gheorghe Duca l-a felicitat cu ocazia înregimentării în rândul octogenarilor pe membrul de onoare al AŞM, acad. Eugen Simion, care anul acesta, în miez de primăvară, a rotunjit venerabila vârstă de 80 de ani. Pentru merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei filologice, contribuţie substanţială în pregătirea cadrelor de înaltă calificare, organizarea colaborării fructuoase dintre instituţiile academice din România şi Republica Moldova, promovarea insistentă a operei lui Grigore VIERU în tot spaţiul românesc şi în legătură cu împlinirea vârstei de 80 de ani, acad. Eugen Simion, critic şi istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, director general al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, a fost distins cu Medalia „Grigore Vieru”.

Congresul Mondial al Eminescologilor a continuat suita de activităţi consacrate limbii române şi, deoarece acesta a fost un ultim acord din anul curent, preşedintele AŞM a venit cu iniţiativa ca pentru anul 2014 să fie inaugurat în scuarul AŞM „Monumentul – omagiu Limbii Române”. „Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost prima instituţie ştiinţifică de la noi, care a constatat încă în 1994 că limba literară vorbită de populaţia din Republica Moldova este limba română”, a declarat preşedintele AŞM. Iniţiativa a fost susţinută plenar de participanţii congresişti.

„M-aţi „răşfăţat”, domnule preşedinte Gheorghe Duca, domnilor academicieni. Chiar e o surpriză. Aţi legat cuvintele noastre bune de numele Grigore Vieru, mă bucură şi mai mult. El a fost un bun prieten, un om foarte important, un simbol a lumii basarabene, al acestei părţi răsăritene a românităţii. Adresându-se către participanţii Congresului, academicianul a remarcat că, totuşi, este ceva ce e mai statornic şi anume, cultura. „De ea trebuie să ne ţinem foarte strâns şi de ea suntem noi responsabili”, a subliniat savantul. Domnia Sa l-a felicitat „pe mai tânărul” Mihai Cimpoi, despre care spune mereu că este chiar „spiritul Moldovei”. Încheind cu o frază ce a spus-o mai devreme omagiatul, acad. Eugen Simion a relevat: „Sigur că Eminescu nu ne ajută să ne încălzim la iarnă, el ne ajută să respirăm”.

Consilierul prezidenţial, Mihai Şleahtiţchi, a transmis un mesaj din partea Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti,  pentru participanţii la eveniment, prin care îşi exprimă speranţa că Congresele vor lua amploare în continuare şi se vor caracteriza printr-o periodicitate evidentă. „Vă mulţumesc pentru atenţia pe care o acordaţi operei şi personalităţii poetului nostru naţional Mihai Eminescu. Dincolo de ce a realizat, prin opera sa, Mihai Eminescu a visat şi la o Europă unită, ca un organism care să armonizeze, după cum spunea poetul, într-un articol publicistic „interesele naţionale cu cele general europene”. Şeful statului a apreciat înalt activitatea de studiere, traducere şi promovare a creaţiei lui Mihai Eminescu în diferite arealuri culturale. „Fiind prieteni a lui Eminescu sunteţi şi prieteni ai ţării noastre”, se arată în mesajul Excelenţei Sale, cu îndemnul de a susţine şi în continuare ideea de promovare în comun a valorilor pe care le-a împărtăşit poetul.

Acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român, Chişinău, coorganizatorul evenimentului, a exprimat bucuria pentru faptul că în acest an instituţia pe care o conduce a avut iniţiativa de a sprijini Congresul Eminescologilor, în speranţa unei interacţiuni şi mai bune pe viitor, astfel încât eminescologii reprezentativi din toată lumea să poată fi prezenţi la acest eveniment internaţional. „Congresul Eminescologilor, cu această a II-a ediţie, va deveni o manifestare permanentă şi sperăm să se transforme într-o instituţie de cultură, pentru că durabilitatea unei culturi, trăinicia culturii naţionale a unei naţiuni rezidă şi în trăinicia, statornicia unor instituţii ale statului şi a unor instituţii de cultură, or, noi avem şi tradiţii în acest sens”, a declarat academicianul Valeriu Matei, ţinând să remarce, că Eminescu rămâne coloana vertebrală a culturii şi a literaturii române cu toate încercările unora de a clătina temeiurile şi de a încerca să ne impresioneze cu fel de fel de canoane improvizate.

„Eminescu este cel care ne adună. Fără Eminescu nu ar fi existat aceeaşi limbă română, unică, nedivizibilă, indiferent dacă ea are versiunile ei, micile ei graiuri, micile ei diferenţe pe tot cuprinsul României şi al românităţii”, a subliniat în luarea sa de cuvânt prof. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, precizând că Eminescu este cel care îi adună deopotrivă la Chişinău, la Bucureşti, oriunde unde este românitate. „Acela a fost, rămâne şi va fi Mihai Eminescu”, a declarat eminescologul.

Consilierul Direcţiei Cultură a Primăriei Târgovişte, Mircea Niţă, în numele grupului oamenilor de cultură din localitate, a mulţumit pentru invitaţia onorantă de a participa la acest Congres internaţional şi a afirmat că prezenţa lor este, de fapt, o continuare firească a relaţiilor bune care există de foarte mult timp între capitala voievodală, Târgovişte şi capitală Moldovei, Chişinău, precizând că acad. Mihai Cimpoi este, din 2009, preşedintele juriului la Concursul Naţional de Creaţie Literară „Moştenirea Văcăreştilor”, organizat la Târgovişte şi care anul acesta a ajuns la a 45-a ediţie.

Şi pentru că la Chişinău există Biblioteca „Târgovişte”, înfiinţată cu mai mult de 15 ani în urmă şi are peste 40 de mii de volume de carte, oaspeţii au prezentat şi în cadrul acestui eveniment noutăţile editoriale de la Târgovişte. Printre acestea, elementul nuclear a fost cartea acad. Mihai Cimpoi care însumează cinci ediţii monografice anterioare şi o monografie bilingvă, apărută cu poezia a trei capitale - capitala voievodală Târgovişte cu 20 de poeţi, capitala imperială Petersburg cu 20 de poeţi şi capitala experimentală Chişinău cu 20 de poeţi.

Discursuri în cadrul Congresului au mai ţinut Mario Castro Navarrette (Chile); prof. Giuseppe Manitta (Italia); acad. KOPI KYÇYKU, (Republica Albania); Dmitry Karalis (Sankt-Petersburg); prof. Irfan Ünver Nasrattinoğlu (Turcia) ş.a.

După sesiunea de comunicări au fost organizate mai multe evenimente culturale, inclusiv, lansări de carte, inaugurarea Cafenelei literar-artistice„Galbenă gutuie”. A doua zi a Reuniunii Eminescologilor, la Centrul Academic Internaţional Mihai Eminescu, a fost organizată Masa rotundă, dedicată acad. Eugen Simion cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM