Problema. La data de 10 septembrie 2013, Guvernul Federaţiei Ruse a impus restricţiei la importul de băuturi alcoolice din Republica Moldova pe motiv că în rezultatul analizelor efectuate de către Rospotrebnadzor s-au depistat în ele substanţe interzise, încălcându-se astfel normele fitosanitare legale.

Analiza şi aprecierea juridică a litigiilor comerciale izvorâte din relaţiile de import-export. În raport cu exporturile Republicii Moldova către Federaţia Rusă suntem în situaţia când ambele state, sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Totodată, în cazul acestor state se aplică şi prevederile Acordului de liber schimb în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), care de fapt, se bazează practic pe normele OMC.

Cu referire la materia soluţionării litigiilor comerciale dintre membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi în special în eventualitatea depunerii plângerii de către Republica Moldova contra Rusiei, vom sublinia următoarele:
1. Persoanele fizice sau societăţile comerciale nu pot să facă apel la Organizaţia Mondială a Comerţului, ci doar guvernele statelor membre.
2. Prin urmare, societăţile comerciale din Republica Moldova, interesele cărora au fost prejudiciate prin acţiunile Guvernului Federaţiei Ruse, urmează să prezinte instituţiilor publice centrale din Republica Moldova acte doveditoare prin care se atestă conformitatea calităţii produselor exportate, spre Federaţia Rusă, cu standardele internaţionale în domeniu.
3. În cazul analizat Guvernul Republicii Moldova are motive temeinice de a presupune acţiuni de violare a prevederilor acordurilor OMC de către Federaţia Rusă, în special a dispoziţiilor Acordului referitor la Barierele Tehnice în Calea Comerţului, şi ar putea lua decizia de a acţiona Federaţia Rusă la OMC.
4. Considerăm că Guvernul Republicii Moldova a nimerit într-o situaţie dificilă. Dacă NU acţionează la OMC Guvernul Federaţiei Ruse, se creează impresia că firmele exportatoare de vinuri într-adevăr au admis impurificări în conţinutul producţiei sale şi, prin urmare, acţiunile Rusiei sunt justificate.
5. Procesul de judecată la OMC este unul care constă din mai multe etape: prima instanţă; cea de-a doua instanţă; Corpul de apel. După intrarea în vigoare a deciziei definitive, ţara care a pierdut procesul urmează să se conformeze deciziei OMC.
6. De remarcat că pentru un asemenea proces Republica Moldova are nevoie de avocaţi specializai, cu experienţă adecvată în domeniul litigiilor internaţionale, astfel fiind necesară organizarea unei licitaţii internaţionale pentru selectarea unor asemenea avocaţi competenţi în materie.
7. Judecarea cauzei în cadrul OMC se face în baza reglementărilor şi acordurilor OMC, în cazul Republicii Moldova o relevanţă deosebită având Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (Agreement on the Application of Sanitary and Phytosanitary Measures).
8. Cu referire la Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (violarea prevederilor cărora, eventual va invoca Guvernul RM), vom menţiona că documentul în cauză prevede ca ţările membre să-şi bazeze măsurile sanitare şi fitosanitare pe standardele, directivele şi recomandările internaţionale elaborate de organizaţii internaţionale, aşa cum este, de exemplu, Comisia Codex Alimentarius. Totodată, Acordul pune accentul pe faptul că, adoptând măsuri sanitare şi fitosanitare, ţările membre trebuie să aibă în vedere necesitatea de a se asigura că acestea nu sunt restrictive pentru comerţ şi nu generează obstacole în calea comerţului internaţional. Prin urmare, Republica Moldova trebuie să fie gata să demonstreze că acţiunile Rusiei contravin reglementărilor acordurilor OMC.
9. De reţinut că procesul judiciar în cadrul OMC este unul de durată, care se poate extinde pe o perioada de cel puţin 1 an de zile (fără apel) sau 1,5 ani de zile (în cazul unui apel).
10. Evident că Republica Moldova ar putea iniţia un proces cu Federaţia Rusă la OMC doar în cazul în care este sigură de faptul că va avea câştig de cauză. În situaţie contrară, se vor cheltui resurse financiare enorme şi timp, se va prejudicia imaginea şi credibilitatea Republicii Moldova, iar în ultimă instanţă vor fi afectate relaţiile diplomatice cu Federaţia Rusă.
11. Prin demararea procedurii la OMC, în decursul a 60 de zile părţile urmează să poarte consultări. Pentru Republica Moldova este important faptul că în cazul în care Federaţia Rusă se eschivează de la negocieri, ţara noastră ar putea solicita Directorului general al OMC sprijin în medierea litigiului.
12. În cazul în care Federaţia Rusă va pierde procesul la OMC cu Republica Moldova, dar va continua să blocheze exporturile ţării noastre, ea va fi obligată să ofere compensaţii de ordin financiar Guvernului Republicii Moldova şi va plăti şi penalităţi.
13. Din punct de vedere diplomatic, poate ar fi mai judicios pentru Republica Moldova să încerce soluţionarea litigiului comercial în cadrul sistemului organelor din Comunitatea Statelor Independente, pe dimensiunea Acordului privind zona de comerţ liber între ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente. Şi doar în cazul în care va eşua soluţionarea litigiului, de adresat ulterior la OMC.

Concluzii:
1. În general, Republica Moldova ar trebui să înveţe de la vecinii săi şi să fie mai activă în ce priveşte sesizarea OMC în cazurile de apariţie a barierelor tehnice în calea exporturilor. Drept exemplu, în acest sens poate servi Ucraina. Pe lângă faptul că a acţionat-o la OMC chiar şi pe Republica Moldova pentru a-şi proteja interesele sale, recent, la 13 septembrie, Ucraina şi Honduras au sesizat OMC privind barierele în faţă exporturilor de tutun instituite prin legislaţia şi acţiunile Australiei. A se vedea în acest sens informaţia din buletinul de ştiri a Agenţiei Reuters: http://www.reuters.com/article/2013/09/13/australia-tobacco-wto-idUSL5N0H91RQ20130913 (vizitată la 13.09.2013).
2. Lipsesc reacţiile şi interacţiunea adecvată dintre autorităţile publice cu atribuţii în materia protejării intereselor economice şi promovării exporturilor.
3. Lipseşte un mecanism naţional de sesizare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi altor organizaţii internaţionale şi regionale comerciale, în cazurile apariţiei barierelor tehnice în calea exporturilor din Republica Moldova.

Recomandări:
1. În baza Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la presiunea exercitată de Federaţia Rusă asupra ţărilor din Parteneriatul estic (în contextul viitorului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius) (2013/2826/RSP) din 12 septembrie 2013, plasarea tuturor litigiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă doar pe dimensiunea normelor şi obligaţiunilor stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului.
2. Constituirea unui grup de lucru din reprezentanţi ai tuturor organismelor din Republica Moldova care au atribuţii la asigurarea securităţii economice a Republicii Moldova şi promovarea exporturilor. În cazul în care grupul de lucru constituit va constata motive întemeiate - sesizarea imediată a Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind barierele în calea comerţului instituite de Federaţia Rusă.
3. Sesizarea organelor reprezentative ale Comunităţii Statelor Independente privind o eventuală sabotare din partea Federaţiei Rusie a Acordului privind zona de comerţ liber între ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27.09.2012, care s-a alăturat astfel Rusiei, Ucrainei, Belarus, Armeniei şi Kazahstanului).
4. Crearea unui sistem de interacţionare eficientă dintre autorităţile publice ale Republicii Moldova abilitate cu atribuţii în domeniul protecţiei securităţii economice şi promovării de exporturi.
5. Apelarea la asistenţă tehnică din SUA sau Uniunea Europeană, prin care Republica Moldova ar fi instruită de experţi notorii în domeniul comerţului internaţional, cu referire la utilizarea instrumentelor juridice eficiente de protejare a exporturilor sale.
6. Mediatizarea informaţiilor ce ar proba calitatea producţiei Republicii Moldova (expertize internaţionale, rapoarte de calitate de la laboratoarele din Uniunea Europeană etc.), astfel încât opinia publică internă şi internaţională să aibă dovezi clare că producţia agricolă a Republicii Moldova este una de calitate.
7. Valorificarea căilor de protecţie a exporturilor de mărfuri agricole prin intermediul arbitrajului internaţional, realizat de către GAFTA – Grain And Feed Trade Association (comerţ cu cereale), FOSFA – The Federation of Oils, Seeds and Fats Associations (comerţ cu uleiuri, seminţe şi grăsimi) şi altele.

Valeriu Cuşnir, dr. hab., prof. univ.,
Director al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM

Notă:
De menţionat, că la 17 septembrie 2013, (anticipând negocierile cu Federaţia Rusă), Academia de Ştiinţe a Moldovei a remis (nr. 09/1-1898) Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova Nota informativă cu analiza şi recomandările respective.