Ghidul metodologic cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă

2013-09-26

Publicat pe 20 septembrie 2013 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr. 206-211, art. 1431), Ghidul metodologic cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă (în continuare – Ghid metodologic) stabileşte modul de calculare al acestui indicator. Acest document, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Biroului Naţional de Statistică, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Institutului Naţional de Cercetări Economice, este actul normativ final al pachetului de documente care determină ordinea de elaborare a unei astfel de norme sociale importante, precum minimul de existenţă. Pachetul include Legea nr. 152 din 05.07.2012 cu privire la minimul de existenţă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 07.08.2012, nr. 165, art. 555), precum şi Regulamentul cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 30.04.2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10.05.2013, nr. 104-108, art. 344).

Ghidul metodologic a fost elaborat pe baza cercetărilor ştiinţifice multianuale de către secţia „Politici de dezvoltare socială” (şef secţie Anatolii ROJCO, dr. în economie, conf.cerc.) a Institutului Naţional de Cercetări Economice al AŞM împreună cu specialiştii din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Biroului Naţional de Statistică.

Documentul reflectă perceperea actuală despre minimul de existenţă şi a componentelor sale. Cuantumul minimului de existenţă se calculează prin metoda normativ-statistică, ce presupune aplicarea unor norme de consum al produselor alimentare fundamentate ştiinţific, efectuîndu-se estimarea valorică a coşului alimentar al minimului de existenţă şi aplicîndu-se metoda statistică la determinarea cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor industriale şi pentru achitarea serviciilor prestate populaţiei, precum şi a mărimilor primelor şi a contribuţiilor obligatorii.

La justificarea părţii alimentare a fost utilizată un şir de principii, care sunt inovaţionale în acest domeniu. În primul rând, au fost elaborate seturile produselor alimentare, care satisfac nevoile fiziologice minime ale diferitor grupuri socio-demografice ale populaţiei, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceasta a făcut posibilă mărirea valorii energetice a raţiei în medie pe 1 persoană până la 2400 kcal contra 2282 kcal a raţiei alimentare, care era în vigoare până nu demult. În al doilea rând, se va lua în considerare nivelul real şi structura alimentaţiei populaţiei urbane (în profilul „mun. Chişinău şi mun. Bălţi” şi „alte oraşe”) şi rurale a ţării. În al treilea rând, luarea în considerare a factorului sezonalităţii, caracteristic pentru consumul diferitor produse alimentare de către populaţie urbană şi rurală, a permis de a elabora coşuri alimentare, care sunt într-o măsură mai mare corespunzătoare conceptului de minim de existenţă. Vom remarca că factorul sezonalităţii nu este luat în considerare nici într-o ţară unde se aplică minimul de existenţă. În al patrulea rând, au fost selectate produse care permit oferirea unei alimentări sănătoase cu costuri financiare minime.

În ceea ce priveşte partea nealimentară, în cheltuielile de acest gen, au fost incluse aproape toate tipurile de cheltuieli pentru mărfurile industriale şi servicii industriale, ceea ce nu era în Regulamentul precedent şi, prin urmare, cuantumul minimului de existenţă va corespunde mai adecvat consumului real al cetăţenilor ţării.

Calculată în conformitate cu noua metodologie, mărimea valorică a minimului de existenţă va permite de a efectua evaluarea generală a nivelului de trai al populaţiei şi al principalelor grupuri socio-demografice în procesul punerii în aplicare a politicii sociale, precum şi la argumentarea necesităţii de modificare a mărimilor salariului minim şi pensiei minime pentru limită de vîrstă, a venitului lunar minim garantat al familiei, a mărimilor burselor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor.

Alexandru STRATAN
Director al Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM