La 29 octombrie 2013, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată aniversării a 340 de ani de la naşterea ilustrului cărturar şi Domn al Moldovei Dimitrie Cantemir.

La eveniment au participat istorici, filologi, savanţi care studiază opera lui Dimitrie Cantemir, profesori universitari din România şi Republica Moldova.

Evenimentul a fost deschis de dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al AŞM şi moderator al manifestării. În luarea sa de cuvânt, directorul a ţinut să remarce că Institutul de Istorie, de mai mulţi ani a studiat şi a încercat să valorifice enorma moştenire spirituală, lăsată de Dimitrie Cantemir. Printre Programele de Stat şi proiectele recent încheiate în cadrul Institutului de Istorie se numără şi cele conduse de academicianul Andrei Eşanu care s-au materializat într-o serie de lucrări de rezonanţă printre care „Dinastia Cantemir”, „Neamul Cantemireştilor”, o vastă Bibliografie asupra operei cantemirene şi alte lucrări, elaborate în comun cu alţi cercetători, care încă-şi mai aşteaptă apariţia. Managerul Institutului de Istorie a specificat că în cadrul instituţiei pe care o conduce, există o constantă conlucrare a asupra studierii şi valorificării operei, enormei creaţii ştiinţifice şi culturale a lui Dimitrie Cantemir. În acest sens, se conturează o şcoală de istorie sub conducerea acad. Eşanu, o şcoală care este în permanent contact cu colegii de la Moscova, Sankt-Petersburg, Bucureşti şi Iaşi. În context, directorul a precizat că recent, acad. Andrei Eşanu a editat o lucrare la Sankt-Petersburg, „Descrierea Moldovei”, în colaborare cu oamenii de ştiinţă de pe malurile Nevei, lucrare înalt apreciată de comunitatea academică atât de la noi cât şi din Rusia. „Există în curs de lansare câteva proiecte, în comun cu Academia Română, astfel încât putem spune că opera lui Dimitrie Cantemir este deopotrivă apreciată şi valorificată la Chişinău, Iaşi, Bucureşti şi Craiova. O să ne convingem şi mai mult că personalitatea ilustrului cărturar Dimitrie Cantemir este una de talie europeană, internaţională, este cel care a încercat în opera sa să unească Occidentul cu Orientul.

La deschiderea lucrărilor Conferinţei a participat Secretarul ştiinţific general al AŞM, mem. cor. Ion Guceac, care a adresat un mesaj de salut din partea conducerii AŞM. Domnia Sa a evidenţiat importanţa desfăşurării acestui eveniment sub auspiciile AŞM, dar şi participarea unor parteneri de încredere ai AŞM, cum este Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Asociaţia Europeană „Mihai Eminescu” din Craiova. Domnia Sa a exprimat speranţa că aceste forme de colaborare vor veni pe parcursul anilor şi în perspectiva promovării altor subiecte similare. Mem. cor. Ion Guceac a subliniat şi faptul că Academia de Ştiinţe a Moldovei întotdeauna a onorat personalitatea ilustrului cărturar şi a promovat valoarea ştiinţifică a lucrărilor semnate de Dimitrie Cantemir. Mai mult, cea mai înaltă distincţie pe care o oferă astăzi Academia de Ştiinţe a Moldovei - Medalia „Dimitrie Cantemir”, se oferă celor mai buni cercetători, oameni de cultură şi ştiinţă.

„Este important ca astăzi să aducem prinosul nostru de respect şi de cinstită comemorare a celui care a fost Dimitrie Cantemir, cel care a realizat pentru prima dată o sinteză între cultura Orientului şi cea a Occidentului şi ne-a plasat pe meridianele europene şi ale universalităţii”, a remarcat în luarea sa de cuvânt Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Filiala Chişinău. Dimitrie Cantemir, susţine intelectualul, a descoperit pentru occidentali şi universul muzicii orientale, dar şi resorturile intime a ceea ce a însemnat cultura turco-persană, cultura orientală în varii aspecte ale acesteia. Prin celebra sa lucrare, Cantemir, în veacul al XVIII-lea i-a familiarizat, practic, pe europenii de limbă engleză sau germană cu ceea ce însemna cultura şi istoria turcească. De asemenea, Dimitrie Cantemir ne-a plasat în universalietate prin, „Descrierea Moldovei”, venind cu viziuni sintetizatoare a ceea ce înseamnă etnogeneza noastră, specificul naţional, felul nostru de a fi şi valorile intrinseci, pe care noi le putem oferi altor naţiuni, altor civilizaţii.

În intervenţia sa, directorul ICR a exprimat şi bucuria pentru faptul că a reuşit, împreună cu partenerii de organizare a acestui eveniment de amploare, în paralel cu expoziţia de la Statuia lui Ştefan cel Mare, să organizeze şi un prim concert cu muzica lui Dimitrie Cantemir în interpretare simfonică. Şi asta pentru că muzica lui Cantemir nu a fost interpretată la instrumente orientale până astăzi, este pentru prima dată când, compozitorii autohtoni, cum ar fi acad. Gheorghe Mustea, Ghenadie Ciobanu, alţi colegi ai dânşilor, au lucrat la acest proiect şi l-au văzut realizat într-o manieră absolut inedită.

Cu un mesaj de salut către participanţii la evenimentul internaţional a fost prezent prof. univ. dr. Ion Deaconescu, preşedintele Asociaţiei Europene „M. Eminescu” din Craiova. În adresarea sa către distinsa asistenţă, profesorul universitar a remarcat că istoria, ca matrice a unui popor, are un destin al ei, dar şi un destin pentru alţii, căci ascensiunea şi confruntarea marilor valori şi evenimente asigură întotdeauna saltul istoric, atunci când un popor devine naţiune. Şi dacă s-a vorbit mereu de paradoxul istoriei în contextul dilatării de perspective şi de putere, de provocări şi de necesitatea stabilirii la un moment dat a unor noi ordini şi poate mult mai puţin de viziunea lucidă a trecutului ca şi adevărurile vitale ale prezentului. Istoria se ştie, nu face salturi şi nu se metamorfozează în mod spectaculos în derularea ei inerentă, iar o naţiune spunea Emil Cioran îşi legitimează existenţa prin lupta pentru o idee istorică. „Ideea istorică a lui Cantemir, pe care îl sărbătorim astăzi, marcând trecerea a 340 de ani de la naşterea ilustrului savant şi erudit a fost aceea de a asigura Moldovei un sens în lume şi în timp, tulburând rânduielile stabilite de marile puteri printr-o factură profundă a forţelor din întreaga Europă”, a precizat savantul. Nu mai puţin importantă e şi ideea că prin tot ce a făcut în plan politic şi cultural, Dimitrie Cantemir a militat pentru conştiinţa echilibrului între putere şi politică, pe de o parte şi libertate şi aspiraţie, pe de altă parte, sperând că forţa şi demnitatea vor creşte nivelul istoric al unui popor, o ţară având valoare numai când devine o problemă pentru alţii, când numele ei înseamnă o atitudine.

Într-un alt context, oaspetele român a anunţat că Fundaţia Culturală „Tudor”, cea care a asigurat asimilarea manuscriselor lui Cantemir din arhive, oferă iluştrilor profesori, academicieni şi oameni de specialitate care se ocupă de opera lui Dimitrie Cantemir, ca semn de preţuire şi de încurajare a operelor domniilor lor „Medalia Dimitrie Cantemir 340 de ani de la naştere” şi o Diplomă pentru frumoasa însuşire de Prieten al Proiectului „Integrala Manuscriselor Cantemir”. De prestigioasa medalie s-au învrednicit: acad. Andrei Eşanu, cerc. şt. Valentina Eşanu, acad. Nicolae Dabija, acad. Valeriu Matei, dr. Gheorghe Cojocaru, acad. Mihai Cimpoi.

De asemenea, Fundaţia Culturală „Tudor” a oferit Institutului de Istorie al AŞM 30 de volume din opera lui Dimitrie Cantemir.

În cadrul evenimentului au fost audiate mai multe comunicări ştiinţifice prezentate de acad. Andrei Eşanu, mem. cor. Demir Dragnev; prof. univ. dr. Ion Deaconescu, preşedintele Asociaţiei Europene „M. Eminescu” din Craiova, prof. univ.dr. Gheorghe Bobână de la Institutul de Istorie al AŞM; prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, de la Universitatea din Craiovai; mem. cor. Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, dr. Victor Ghilaş.

În interpretarea cvartetului de coarde al Orchestrei Naţionale a Companiei Tele Radio Moldova au răsunat fragmente din creaţia muzicală a compozitorului Dimitrie Cantemir. Conducător – acad. Gheorghe Mustea.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM