„De la Basarabia la Republica Moldova: frământări personale în contextul evenimentelor istorice” – acesta a fost genericul prelegerii publice, susţinute de academicianul Valeriu Pasat, la 3 decembrie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Istoricul a declarat că nu se dă un deschizător de drumuri în tematica abordată, dar, ca savant, este convins, că acesta este un subiect de importanţă majoră pentru ţara noastră, această perioadă fiind pentru poporul nostru foarte interesantă, dar şi foarte dramatică. În prelegerea sa, savantul si-a propus să prezinte cu maximă corectitudine mai multe aspecte sau faţete ale temei abordate, şi anume cele ce vizează dificultăţile de percepere a subiectului, caracterul istoric de provincie rătăcitoare a Basarabiei, statalitatea incompletă a spaţiului geopolitic al Republicii Moldova, cine şi cum a condus RSSM, formele de rezistenţă ale poporului faţă de regimul sovietic, din aceste forme evidenţiind credinţa strămoşească, ataşamentul moldovenilor faţă de credinţa creştin ortodoxă, matricea moldovenească - de la independenţă până la formarea ca stat suveran.

În cadrul vibrantei şi pline de învăţăminte ore academice, protagonistul a venit cu o surprinzătoare prezentare, cu o viziune proprie asupra unui şir de evenimente, înglobând pagini răscolitoare din trecutul istoric al poporului nostru, viziune ancorată în istoria prefacerilor şi frământărilor prin care a trecut, din 1940, populaţia din stânga Prutului. Istoricul şi-a argumentat pledoariile prin prisma unor documente de arhivă inedite, materiale foto şi video, venind cu informaţii inedite privind schimbările teritoriale, organizarea statală, politica de cadre, credinţa strămoşilor şi relaţia dintre stat şi religie în RSS Moldovenească de după anul 1940, care va rămâne a fi o mărturie cutremurătoare ce nu ar fi trebuit să se întâmple poporului nostru.
Vorbind despre dificultăţile perceperii, acad. Valeriu Pasat a afirmat că „nici o comisie şi nici o judecată nu rezolvă problemele conştiinţei istorice a poporului şi nu descoperă adevăruri istorice”. Frământat de această problemă, savantul a recunoscut că gândirea trecutului sovietic, bazat pe reconstruirea faptelor, pe o cercetare şi o studiere minuţioasă a documentelor din mai multe arhive, din mai multe ţări a durat mai bine de 20 de ani.

Referindu-se la credinţa strămoşilor, istoricul a amintit că „generaţia noastră a crescut în plin socialism de factură sovietică. Totuşi, am păstrat fiecare în suflet, prin moştenire de la părinţi un profund respect faţă de religie”.

Un alt aspect la care s-a referit academicianul a fost intitulat „Provincia rătăcitoare”, argumentând că „niciodată, până în 1940, nu am avut o organizare statală de sine stătătoare. Noi am trecut aşa de la unii la alţii nu ca un stat, ci ca un teritoriu de frontieră, în cel mai bun caz ca o provincie”. Evocând situaţia din perioada anilor 40, Valeriu Pasat a remarcat că a ceasta a fost una de ruptură, care trebuie studiată după o acumulare de documente nevalorificate, necunoscute încă şi nu numai în arhivele din Rusia, Ucraina, dar şi în arhivele din Europa. „Istoria este nu numai ceea ce serveşte politicii, istoria este cu totul altceva decât serveşte politicii, istoria este poporul şi cultura lui”, specifică savantul.

Acad. Valeriu Pasat a exprimat certitudinea că a venit timpul, când trebuie de trecut peste certurile istorico-politice şi de revenit într-o dimensiune a cunoaşterii concret istorice, fără, însă, a nega trecutul, declarându-se un adept fidel al analizei serioase a acestei perioade, dar nu prin negativism. „Ce facem cu această perioadă? O negăm? Nu putem nega. Trebuie să mergem înainte”, a declarat academicianul, sugerând că ar trebui să punem şi noi umărul la edificarea acestui stat – Republica Moldova - un stat funcţional, un stat pe care lumea să-l iubească, vorba lui Eminescu „Dragostea de ţară este ca un zid în faţa căruia se opresc toţi duşmanii”.

În contextul celor relatate, savantul a menţionat că îşi va continua cercetările la această temă şi va veni şi cu alte documente inedite de arhivă, care vor face lumină asupra acestei perioade zbuciumate prin care a trecut poporul nostru, citându-l, în acest sens, pe un înţelept antic care sugerează să-ţi cunoşti bine trecutul, dacă vrei să mergi mai sigur astăzi şi fără teamă în viitor.

„Aceasta am vrut să vă spun şi fiindcă noi toţi ne iubim ţara, să ne dorim ca acest popor să aibă un viitor”, şi-a încheiat discursul acad. Valeriu Pasat.

Din perspectiva bine documentată a unui savant istoric, în rundă de întrebări-raspunsuri, academicianul Valeriu Pasat a fost antrenat într-un dialog dinamic, interactiv cu distinsul public, care a adresat întrebări atât ce ţin de evoluţia noastră istorică, cât şi subiecte de importanţă vitală pentru Republica Moldova.

Galerie fotowww.asm.md/

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM