Institutul de Istorie al AŞM şi-a raportat activitatea pentru anul în curs

2013-12-20
 

Consiliului Ştiinţific al Institutului de Istorie, cu participarea întregului colectiv, s-a convocat în şedinţă pentru a face totalurile pentru anul 2013. La întrunire au participat acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, dr.hab. Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific general, dr.hab. Aurelian Dănilă, coordonator al Secţiei ştiinţe umaniste şi arte, dr. Victor Ghilaş, secretar ştiinţific al aceleiaşi secţii, dr. Vasile Tronciu, şef Centrul pentru Finanţarea Cercetărilor Fundamentale şi Aplicative al AŞM.

Directorul Institutului de Istorie, dr. Gheorghe Cojocaru a remarcat, că deşi anul care se încheie a fost un an destul de complicat, de altfel, ca şi pentru alte institute, supuse proceselor de reorganizare, Consiliul Ştiinţific a aprobat în prealabil unele rezultate înregistrate de cercetători în proiectele instituţionale. Astfel, în cadrul şedinţei au fost audiate rapoartele privind îndeplinirea planurilor pe proiectele instituţionale, care au fost patru la număr - trei pe profilul istorie şi unul pe profilul filosofiei. Au fost audiate şi informaţiile asupra a două proiecte non-instituţionale, rezultatele cărora au fost, de asemenea, supuse deciziei Consiliului Ştiinţific.

Raportul Secţiei de istorie medievală a fost prezentat de m.c. Demir Dragnev, concentrat asupra proiectului „Viaţa socială, politică, economică, regională, culturală din Ţara Moldovei sub impactul tradiţionalismului şi a înnoirilor în spirit european, de la mijlocul secolului XIV până în 1812”. Cercetării a fost supusă o perioadă de timp de 450 de ani, pentru studierea acestei epoci, cercetătorii stabilind problemele cele mai importante în contextul temei.

Dr. conf. Gheorghe Negru a prezentat raportul de activitate pentru anul în curs pe proiectul de istorie modernă. Prezentând Proiectul „Evoluţii sociale, culturale administrative, religioase şi politice în Basarabia”, raportorul s-a referit la seria de probleme importante şi actuale din perioada ce cuprinde peste 100 de ani ce a fost cercetată. Este vorba de perioadă când s-a constituit identitatea noastră naţională.

Dr. hab. Nicolae Enciu, şef Secţia Istorie Contemporană şi Recentă a prezentat rezultatele asupra proiectului instituţional „Evoluţii politice, social-economice şi culturale în Basarabia, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova”, acesta fiind în al treilea an de derulare. Proiectul realizat pe anii 2011-2014 urmăreşte elaborarea şi editarea de studii, monografii, documente şi sinteze asupra unor probleme de actualitate, controversate şi insuficient cercetate în istoriografia naţională. Vorbitorul a evocat complexitatea elaborării temelor individuale ale proiectului, având în vedere că de-a lungul secolului XX, în acest spaţiu, au funcţionat 4 entităţi statale: în Basarabia, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova de la 1991 încoace.

Relevanţa unui rezultat ştiinţific, solicitat de preşedintele AŞM, în acest context, a fost instituirea unei direcţii ştiinţifice, poate nu nouă, dar completată sub o altă viziune ce ţine de problema demografică. Dr.hab. Nicolae Enciu a conceptualizat în acest început de culegeri un studiu ce vizează populaţia Basarabiei Interbelice, aspecte demografice cu genericul „Tradiţionalism şi modernitate în perioada anilor 1918-1940”. Sub aspectul respectiv, în opinia cercetătorilor istorici, acest prim volum reprezintă, de fapt, fundamentul unei direcţii de cercetare deosebite şi noi.

Dr.hab. Ana Pascaru, şef Sector de Filosofie, recent inclus în cadrul Institutului de Istorie a raportat activitatea asupra unui proiect de anvergură privind dezvoltarea axiologică în condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere, exprimând speranţa de a avea mult mai multă pondere în Republica Moldova, dar şi peste hotare. Tot ce s-a realizat în cadrul acestui proiect, care este în al treilea an de derulare, a constat în identificarea şi conexiunea conceptelor, din perspectiva istoriei filosofiei, filosofiei sociale, estetice şi etice. Astfel, s-a afirmat că descentralizarea axiologică înseamnă: apariţia şi formarea de noi şcoli de cercetare; societatea bazată pe cunoaştere reprezintă nu numai deschiderea pentru informaţia mediatică şi ştiinţifică, ci şi oportunităţi de comunicare dintre procesele civilizaţional-culturale în societatea contemporană.

Preşedintele AŞM s-a arătat mulţumit de rezultatele prezentate, apreciind înalt activitatea cercetătorilor din domeniile istoriei şi filosofiei, solicitând totodată ca rezultatele ştiinţifice ale acestora să aibă un caracter aplicativ cât mai concret. Domnia Sa a recomandat Institutului de Istorie, în comun cu Institutul de Filologie, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutului de Studii Enciclopedice, deschiderea unui proiect de lungă durată, ce ar include studii privind istoria localităţilor, istoria politică, istoria voievozilor.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM