La 19 decembrie curent, a fost convocată şedinţa extraordinară a Asambleei AŞM, la care au fost prezenţi membrii Asambleei, membrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, directorii instituţiilor de cercetare, rectorii universităţilor. La eveniment a participat viceministrul Educaţiei, Loretta Handrabura.

Una din problemele esenţiale abordate în cadrul şedinţei a vizat modificarea Codului cu privire la ştiinţă si inovării, în contextul reformelor din sectorul de cercetare-dezvoltare. Despre cele mai importante amendamente la Cod a raportat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, care a menţionat că în ultimii 2 ani, în cadrul comunităţii ştiinţifice, se discută diverse aspecte ale sistemului de cercetare ce necesită a fi îmbunătăţit. Aceste discuţii au prins culoare în cadrul exerciţiului de prospecţiune strategică, la care au participat atât comunitatea naţională, cât şi experţii internaţionali. Împreună s-a reuşit identificarea unei viziuni strategice privind rolul şi funcţiile ştiinţei autohtone pe termen mediu şi lung. Drept urmare, comunitatea ştiinţifică s-a antrenat în elaborarea unei strategii proprii care urmează să răspundă la o serie de întrebări si să propună soluţii pentru angajamentele, la nivel naţional, faţă de Guvern şi societate, iar la nivel internaţional, faţă de spaţiul european de cercetare - asocierea la Programul Cadru Orizont 2020.

Având în vedere aceste premise, în consens cu Ministerul Educaţiei, Consiliul rectorilor, societatea civilă şi, nemijlocit, comunitatea ştiinţifică au elaborat un set de amendamente la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, care au fost puse în discuţie în cadrul şedinţei. Printre cele mai relevante modificări, preşedintele AŞM a menţionat mecanismul de finanţare a cercetării naţionale, evidenţiind particularităţile instituţionale, finanţările prin concurs, în baza noilor criterii de evaluare euroconformi şi cofinanţarea care va include posibilitatea parteneriatului public privat. Un alt element inedit, propus prin reformă este crearea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare-Dezvoltare, prin care Guvernul va delega acestei autorităţi competenţa de implementare a politicii de stat în domeniul cercetării-dezvoltării. Această delegare se va materializa într-un Acord de parteneriat care, actualmente, constituie o formă eficientă şi democratică de administrare a ştiinţei.

Rolul ştiinţei urmează a fi consolidat prin crearea, pe lângă prim-ministru, a unui Comitet Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare care va asigura comunicarea şi cooperarea dintre principalii factori implicaţi în elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării. Or, „astăzi, societatea civilă şi mediul de afaceri are nevoie şi este interesat de cercetare, iar noi trebuie să fim deschişi la necesităţilor lor”, a subliniat preşedintele AŞM.

Cât priveşte Academia de Ştiinţe, pe lângă faptul că este cel mai înalt for ştiinţific din ţară şi consultant al autorităţilor publice, aceasta va deveni coordonatorul cercetărilor fundamentale. Asambleea AŞM va deveni Asambleea Oamenilor de Știinţă, menţinându-şi funcţia de organ suprem al comunităţii ştiinţifice. Pe lângă Asamblee va activa Prezidiul care va constitui organul executiv al acesteia. Urmează a fi consolidat rolul Secţiilor de ştiinţe care vor fi responsabile de nivelul de dezvoltare a ştiinţei în domeniul respectiv. „Datorită circumstanţelor obiective sau, uneori, subiective, aprobarea Strategiei de cercetare este amânată. Sunt ferm convins că reformele nu mai pot fi amânate şi în acest sens, amintesc, că la începutul anului, am aprobat un pachet de reforme al AŞM”, a remarcat academicianul, prezentând ulterior acţiunile întreprinse pană acum.

M. c. Ion Guceac, vicepreşedinte interimar al AŞM a prezentat sinteza propunerilor secţiilor de ştiinţe ale AŞM pe marginea modificărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare. Dat fiind că Domnia Sa a condus grupul de lucru, a ţinut să mulţumească tuturor membrilor secţiilor care s-au implicat activ şi constructiv în acest proces participativ, prezentând peste 50 de propuneri, majoritatea din acestea fiind acceptate şi se vor regăsi în acest proiect.

Propunerile de modificare a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, formulate de CNAA, au fost prezentate de acad. Valeriu Canţer, preşedintele instituţiei, care a vorbit despre modificarea compartimentelor, legate de structura CNAA ce vizează două blocuri de acreditare, adică evaluarea şi acreditarea şi respectiv evaluarea şi atestarea, venind cu elemente noi de ajustare a acestora, dar şi cu un şir de aspecte metodologice noi. Cât priveşte conferirea gradelor şi titlurilor ştiinţifice, CNAA propune păstrarea acestora, menţinerea sistemului unic de monitorizare, fapt susţinut, de altfel, de toate universităţile, instituţiile, iar diplomele şi atestatele să fie eliberate, în continuare, de CNAA. Instituţia propune, de asemenea, introducerea unui element important, potrivit căruia comunitatea academică să poată retrage gradele şi titlurile în caz de plagiat sau furt intelectual.

În luarea sa de cuvânt, acad. Ion Bostan, rector UTM, s-a referit la Avizul Consiliului rectorilor privind Codul Educaţiei. Consiliul rectorilor optează pentru menţinerea titlului de doctor habilitat, specificând că în jurul tinerilor care vor să-şi facă teza de doctor habilitat se strânge o echipă care duce cercetarea la un alt nivel net superior şi nu cere finanţare. Raportorul a dezaprobat propunerile de a schimba atribuţiile senatului universităţii, care este organul eligibil superior într-o universitate, pronunţându-se împotriva politizării universităţilor. Totodată, s-a menţionat că, Consiliul rectorilor nu este de acord ca universităţile să deţină dreptul de a elibera diplome de doctor.

„Fie că vorbim despre sistemul educaţiei sau cel al cercetării, inovării, este şi sacrificiul nostru, sunt şi speranţele noastre şi rezultatele noastre mai vizibile, mai puţin vizibile, recunoscute sau puse la îndoială”, a menţionat în discursul său Loretta Handrabura, invocând necesitatea capacităţii de a institui în această ţară respectul pentru intelectuali, respectul pentru valoarea morală şi profesională a celor care nu reuşesc în această viaţă, mai ales când ajungem să fim inundaţi de nonvalori, când ajungem să fim inundaţi de nişte ideologii, atunci când avem de ales - plătim tribut sau ne menţinem ferm poziţia. Totodată, oficialul a subliniat că nu putem să patinăm pe nişte derapaje care deja nu mai răspund realităţilor socio-economice educaţionale. Deşi, pe alocuri, au fost şi polemici mai acide, viceminsitrul a remarcat capacitatea de a menţine un dialog eficient cu AŞM şi existenţa unui consens pe foarte multe din articolele din Cod, argumentul adus considerând a fi în beneficiul tuturor.

Viceminstrul Educaţiei s-a pronunţat pentru continuarea dialogului, pentru capacitatea de a ajunge la soluţii, făcând concesii, dar nu până acolo până unde, peste câţiva ani s-ar ajunge la regrete, revizuiri şi a o lua iar de la capăt. „Dacă noi dezbatem înseamnă că nouă chiar ne pasă şi până la urmă vom găsi soluţia”, a declarat oficialul, remarcând, în acest sens, necesitatea responsabilităţii publice, transparenţei decizionale, răspunderii pentru calitatea educaţiei şi cercetării.

Pe marginea Codului s-au pronunţat academicienii Teodor Furdui, Leonid Culiuc, Sveatoslav Moscalenco, Mitrofan Ciobanu, m.c. Ion Geru, m.c. Constantin Gaindric ş.a.

„Vă spun cu toată certitudinea, nu mai putem sta pe loc, este necesar să ne mişcăm înainte şi să întreprindem reforme şi acţiuni, în caz contrar, va face acest lucru altcineva în locul nostru şi nu cred că aceste acţiuni vor fi în favoarea comunităţii ştiinţifice sau a societăţii. Proiectul care a fost prezentat astăzi necesită, prioritar, aportul Dumneavoastră, deoarece acum am examinat o variantă brută. Vă îndemn să participaţi cât mai activ la acest proces!”, a sugerat în concluzie preşedintele AŞM.

Un alt subiect important de pe agenda şedinţei a vizat privatizarea patrimoniului întreprinderilor de stat ale AŞM. Un raport în acest sens a fost prezentat de Mihai Vieru, vicepreşedinte al AŞM.

Mihai Vieru a prezentat poziţia AŞM, care s-a expus asupra ilegalităţii privatizării unor întreprinderi de stat din cadrul AŞM şi a adus argumente temeinice privind necesitatea activităţii acestora în procesul de cercetare inovare şi anume: în conformitate cu Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, AŞM este singurul fondator a 11 subdiviziuni cu statut de întreprinderi de stat care, în realitate, exercită funcţii de întreprinderi auxiliare ale AŞM ce deservesc comunitatea ştiinţifică în diferite domenii - uzine experimentale, servicii de editare şi tipografice, alimentare publică, sănătate şi agrement, deservirea reţelelor de internet etc. Aceste servicii sunt parte componentă a sistemului academic de cercetare inovare, fără de care va fi foarte dificilă activitatea instituţiilor de cercetare inovare din cadrul AŞM. Mai mult, majoritatea acestor întreprinderi nu includ în capitalul social imobile şi terenuri adiacente şi nu au valori capitale mari, în comparaţie cu alte întreprinderi de stat supuse privatizării, precum Moldtelecom, Aeroport, Metalferos, căile ferate, hoteluri, Aroma, CTC tutun şi altele. Aceste întreprinderi, în majoritatea cazurilor, activează în spaţii şi cu fonduri fixe, oferite în gestiune economică de către fondatorul AŞM.

E regretabil şi faptul, că la ultima modificare la hotărârea Guvernului 945, 2007, din luna septembrie 2013, Ministerul Economiei a propus şi a fost adoptată de către Guvern privatizarea a opt întreprinderi ale AŞM, cu excepţia uzinelor experimentale „Izomer”, „Azelteh” şi Baza de odihnă „Ştiinţa”, care se află pe teritoriul ţării vecine, Ucraina, unde au fost neglijate toate propunerile şi argumentele AŞM, inclusiv în şedinţa de Guvern, înaintate de către preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca.

Vicepreşedintele AŞM a precizat, totodată, că la adoptarea deciziei respective cu privire la privatizarea întreprinderilor de stat din cadrul AŞM, nu s-a ţinut cont şi a fost neglijat articolul 126.8 alineatul 8 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în vigoare, care prevede expres vânzarea obiectivelor din patrimoniul AŞM şi cel al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării subordonate ei se efectuează numai pe bază de concurs cu autorizarea Asambleei.

Mihai Vieru a dat citire proiectului de hotărâre la subiectul nominalizat, în care se menţionează: „În temeiul art. 13, alineatele respective şi art.86 şi 126 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, Asambleea hotărăşte:

- A constitui ilegală includerea întreprinderilor de stat ale AŞM în lista bunurilor, proprietate de stat şi supuse privatizării (anexa 2 a Hotărârii Guvernului 945, 2007) cu privire la măsurile de realizare a legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
- A înainta Guvernului două proiecte de hotărâre cu privire la modificarea acestor anexe (nr. 1 şi 2) şi de a scoate din anexă nr. 2 întreprinderile de stat din pasibile în nepasibile.
- A crea o Comisie, din componenţa căreia să facă parte: vicepreşedintele AŞM, Mihai Vieru, preşedintele Comisiei, acad. Boris Găină, acad. Ion Toderaş, Vitalie Boian, dr. hab. Alexandru Stratan, Andrei Bujoreanu şi Larisa Ciugureanu, secretarul Comisiei.
- Comisia, în termen de până la 1 martie 2014, va prezenta o evaluare a activităţii acestor întreprinderi şi va înainta propuneri pentru reorganizarea şi eficientizarea activităţii acestor întreprinderi.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM