Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, membru titular al Academiei Române a susţinut, la 28 ianuarie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, o prelegere publică intitulată „Lecţia românilor de la răsărit de Carpaţi …”, eveniment la care au fost prezenţi Excelenţa Sa Marius Lazurcă, Ambasadorul României în Republica Moldova, ministrul Culturii, Monica Babuc, academicieni, cercetători, oameni de cultură.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a salutat prezenţa academicianului Ioan-Aurel Pop, una din personalităţile de excepţie ale ştiinţei, culturii şi vieţii publice din România contemporană, subliniind că prin vasta şi prodigioasa-i activitate, prin modelul de probitate ştiinţifică, morală şi de atitudine civică, savantul şi-a încrustat numele în galeria marilor intelectuali români, ducând faima şi prestigiul ştiinţei şi culturii româneşti departe peste hotarele ei politice.

„Mi-e drag să vin la Chişinău, pentru că e un loc extraordinar de cultură şi civilizaţie românească”, aşa şi-a început discursul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop. Academicianul a exprimat onoarea şi marele privilegiu de a se afla în acest colţ extraordinar de ţară, unde vine mereu cu plăcere din 1990, în această aulă care reprezintă chintesenţa ştiinţei, culturii, artei din Republica Moldova. A venit din Transilvania, un alt minunat colţ de ţară, pentru a vorbi despre cultură, civilizaţie, despre istoria şi zestrea comună. Iar luna ianuarie este una specială, luna în care îi place să vorbească mai mult, cu plăcere şi cu drag, pentru că este luna lui Eminescu, luna în care sărbătorim Cultura Naţională.

Gândindu-se la toate aceste lucruri, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai a considerat ca prelegerea, pe care o va susţine în faţa distinsului public de la Chişinău să fie o lecţie de românism, a românilor de la răsărit, relatând cum a înţeles Domnia Sa, adolescent fiind, ce înseamnă să aparţii unui loc, ce înseamnă să ai o Patrie şi ce este această Patrie. Astfel, în prelegerea sa, academicianul Ioan-Aurel Pop a evidenţiat, cu argumente istorice, modul prin care s-a impus în conştiinţa românească ideea de unitate a poporului român, de latinitate, de cultivare a limbii române. „O limbă ca un organism se naşte, creşte se dezvoltă şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit drept mijloc de comunicare. Definirea patriei prin limbă e fantastic de tulburătoare, iar această definire vine de la noi dintr-un trecut îndepărtat şi nu e de mirare”, susţine academicianul.

Specialistul în istoria medievală a românilor consideră că marii învăţaţi ai Moldovei ne-au oferit modelul de tratare a regiunilor, a unităţii naţionale, au dat definiţia termenului de român de-a lungul timpului, oferindu-ne numele acestei ţări, începând cu secolul XII-XIII până la Grigore Ureche, Miron Costin. „Cea mai frumoasă definiţie a dat-o Dimitrie Cantemir, principele luminat. Iată sunt 300 de ani de când a fost ales membru al Academiei din Berlin, primul român cu asemenea onoare, apoi până la Nicolae Iorga şi George Enescu şi Vasile Alecsandri, toţi au oferit modele de cultură şi civilizaţie românească. Un alt moldovean, Alexei Mateevici, a scris în 1917 cea mai frumoasă odă dedicată limbii noastre - limba noastră e o comoară”, a reliefat distinsul profesor.

Academicianul a ţinut să specifice că misiunea istoricului este în criză şi nu numai, toată societatea e în criză, şi ar fi bine ca istoricii să fie nu foarte mulţi, dar foarte buni, să fie învăţători ai neamului cum a fost odată, apostoli ai neamului, să explice trecutul cu gândul spre prezent şi cu o privire foarte frumos aţintită spre viitor.

Vorbind despre mai multe aspecte care ne fac pe noi europeni, ne apropie de o lume din care vrem să facem parte, şi asta ar fi salvarea noastră, profesorul a exprimat convingerea că „trebuie să facem parte din Europa cu demnitate, arătându-ne valorile şi spunând că nu ne-am inventat de ieri de azi, că limba noastră nu-i de ieri de azi, că am început să creăm valori din această limbă încă din secolele medievale, că avem o literatură, o cultură”. Or, graţie muncii unei generaţii întregi de cercetători şi membri ai Academiei Române, susţine savantul, astăzi avem peste 30 de volume a Dicţionarului tezaur al limbii noastre şi să mergem înainte cu această limbă, să le dovedim că această limbă nu numai că e demnă de a fi vorbită şi cultivată, nu numai că în ea se pot exprima cele mai subtile idei, dar că în această limbă au creat Eminescu, Creangă, Sadoveanu şi măcar din respect pentru ei trebuie să o ducem mai departe.

„Moldova e parte integrantă a edificiului nostru sufletesc şi naţional, dar mai presus de toate este făuritoarea, păstrătoarea şi întăritoarea culturii noastre româneşti şi a celui mai valoros tezaur al ei limba noastră comună, limba română”, a menţionat academicianul, iar după ce a învăţat temeinic, pas cu pas, ceea ce au făcut moldovenii pentru români şi România, Domnia Sa, ardelean fiind, a mărturisit că „moldovenii ne-au dat cea mai profundă lecţie de românism”.

Întrebat fiind ce înseamnă pentru Domnia Sa patriotism, profesorul universitar a răspuns: să-ţi iubeşti locul unde s-au născut părinţii, să-ţi iubeşti tradiţiile, datinile, să le duci mai departe, să le înnoieşti, să le îmbunătăţeşti şi să înveţi să trăieşti frumos ca om al locului tău de baştină într-o Europă globalizată.

Având convingerea că trecutul, cunoscut şi asumat, oferă o cheie sigură a înţelegerii prezentului, lecţia academicianului Ioan-Aurel Pop este o lecţie actuală mai ales pentru realităţile din Republica Moldova, expusă prin credinţa mărturisită de savant, care indică la faptul că, cunoaşterea trecutului nu este facultativă, ci obligatorie şi necesară, iar din această perspectivă, contribuţia academicianului la istoria românilor are o inconfundabilă amprentă umană.

Reputatul istoric român, acad. Ioan-Aurel Pop a fost însoţit de prof. univ., dr. Ioan Bolovan, prorectorul aceleiaşi universităţi care a conferat, la 29 ianuarie curent, la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, cu prelegerea publică "Provocările demografice ale lumii contemporane".

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Istorie al AŞM în colaborare.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM