Senzaţional: Savanţii au descoperit magnetul cu un singur pol

2014-02-03

Cunoaştem din cursul de fizică, din şcoală sau liceu, că toţi magneţii au doi poli, numiţi polul nord şi polul sud. Chiar dacă vom tăia un magnet obişnuit în două sau mai multe părţi, nu vom reuşi să separăm polii magnetici, fiecare bucată în parte fiind caracterizată de existenţa a doi poli magnetici, unul de nord şi altul de sud. Experienţa poate fi continuată până la separarea atomilor individuali sau a particulelor elementare cu proprietăţi magnetice care, de asemenea, vor demonstra existenţa a doi poli magnetici menţionaţi mai sus.

Recent, un grup de cercetători, sub conducerea profesorului David Hall din SUA, a reuşit, în premieră, „să construiască” primul mono-pol magnetic, adică cu un singur pol, care reprezintă particula sau „cărămida” elementară a magnetismului. Mono-polul magnetic a fost „sintetizat” din atomi de rubidiu răciţi până la o temperatură aproape de -273,15°C, adică aproape de zero absolut. În aceste condiţii extremale atomii de rubidiu posedă proprietăţi cuantice deosebite, formând aşa-numitul „condensat Bose-Einstein”, unde toţi atomii se comportă ca un singur atom şi nu ca un sistem de particule independente. Detalii pot fi accesate la adresa electronică: http://www.nature.com/nature/journal/v505/n7485/full/nature12954.html

Interesant e că mono-polul magnetic a fost prezis încă în anul 1931, adică cu mai mult de 80 de ani în urmă, de fizicianul-teoretician englez Paul Dirac, laureat al Premiului Nobel, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea mecanicii cuantice şi electrodinamicii cuantice. Menţionăm, că profesorul Paul Dirac a prezis şi existenţa antimateriei, cu mulţi ani înainte de descoperirea ei.

Descoperirea mono-polului magnetic poate avea un impact semnificativ nu numai asupra dezvoltării ulterioare a magnetismului şi utilizării în practică a substanţelor cu proprietăţi magnetice, dar şi asupra înţelegerii legilor fundamentale ale Universului. Conform modelelor teoretice existente, mono-polii magnetici ar fi putut să se formeze în timpul Marii Explozii („Big Bang”), a cărei rezultat a fost crearea Universului. Ei au fost căutaţi insistent de savanţi pe parcursul multor decenii, dar fără succes, până acum.


Acad. Ion Tighineanu,
prim-vicepreşedinte al AŞM