La Academia de Ştiinţe a Moldovei au fost prezentate recent, în cadrul unei expoziţii, proiectele înaintate la Concursul Internaţional Monumentul Limbii Române, un concurs realizat în premieră absolută.

La concurs s-au înscris 14 concurenţi – sculptori, arhitecţi, graficieni din Republica Moldova, România şi Canada, care au depus în total 21 de proiecte.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a subliniat în cadrul inaugurării că proiectele prezentate reflectă problemele de ordin lingvistic şi istoric cu care ne-am confruntat în perioada postbelică. Limba Română şi Alfabetul Latin sunt primele victorii ale Mişcării de Renaştere Naţională din 1989, după care au venit şi celelalte izbânzi ale noastre: suveranitatea, independenţa, libertatea. „Monumentul, care va fi ales să reprezinte Limba Română, în scuarul din faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, va trebui să fie mult mai impunător decât amintirea sovietică a monumentului existent”, a declarat preşedintele AŞM.

Cei prezenţi la lansarea acestui important şi inedit proiect au putut urmări diverse bijuterii ce îţi bucură privirile şi îţi încântă sufletul, inclusiv Coloana Infinită şi Arcul de Triumf în diverse forme şi viziuni artistice, cărţi, călimara cu peniţa, naiul, realizate de artişti plastici, între care Andrei Dohotaru, Valentin Vârtosu, Iulian şi Ion Morărescu, Alin Neacşu, Nicolae Vieru, Alexei Gărgăun, care, împreună cu alţi autori, a venit cu mai multe proiecte, inclusiv „Clopotniţa Victoriei Limbii Române”, toate aceste proiecte reflectând trăirile şi aspiraţiile neamului nostru.

O noutate a acestei expoziţii şi o mare surpriză a fost participarea la acest concurs a unei scriitoare. Concurenta Luminţa Dumbrăveanu a spus din start că participă la un concurs de idei şi nu de desen sau pictură. Ea mărturiseşte că în schiţa sa a ţinut să redea evoluţia Limbii Române, de la originile dacice până la figură emblematică, tutelară a neamului nostru, geniul acestei limbi - Mihai Eminescu. Elementul central al proiectului îl constituie Alfabetul Latin, „pentru care s-a dat cea mai crâncenă luptă după ocupaţia din 1940”. Alfabetul, consideră scriitoarea, a fost cea mai mare victorie a Mişcării de Eliberare Naţională, când s-a scandat anume „Limbă, Alfabet!”, aceasta fiind perioada de aur şi chiar ceasul astral, în care ne-am recâştigat latinitatea răpită. Or, „anume pentru Alfabet, pentru latinitatea noastră s-a luptat şi chiar s-a murit în Basarabia…Rolul savanţilor de la AŞM în readucerea Acasă a Limbii Române fiind unul cu adevărat de o importanţă istorică. Pentru exemplu: 43 de semnături din 66 ale istoricului document Scrisoarea celor 66 din 17 septembrie 1988 - aparţin savanţilor”.

La 31 august 2014 se vor împlini 25 de ani de la oficializarea Limbii Române şi revenirea la Alfabetul Latin. "Este un eveniment semnificativ, pe care merită să-l marcăm prin înălţarea Monumentului Limbii Române ca pe o Rugăciune la Cer…”.

Reamintim că iniţiativa de a înălţa Monumentul Limbii Române în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost lansată de preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, în cadrul celui de-al II-lea Congres Internaţional al Eminescologilor, care s-a desfăşurat la 3 septembrie 2013 la Chişinău.

Expoziţia de proiecte ale Monumentului Limbii Române rămâne deschisă la parterul sediului central al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM