Eveniment de importanţă istorică la Academia de Ştiinţe a Moldovei. La 11 martie curent, au fost prezentate şi susţinute public proiectele înaintate la Concursul Internaţional Monumentul Limbii Române, un concurs realizat în premieră absolută.

În opinia membrilor comisiei de jurizare, proiectele trebuie să reflecte întreaga istorie a luptei pentru limbă, intersectată cu istoria noastră şi să fie un omagiu adus şi creatorilor limbii române - Mihai Eminescu, cel care a creat limba modernă, Alexei Mateevici, care a scris cel mai profund poem dedicat limbii române şi tuturor celor care au creat valori, cu care noi intrăm acum în dialogul valoric european şi universal.

După pledoariile susţinute de cei 14 concurenţi din România, Canada şi Republica Moldova, care au prezentat 21 de proiecte pentru concurs, membrii juriului au deliberat în favoarea lucrării „Monument în formă de carte deschisă în plan circular”, realizată de doi sculptori din România - Vlad Basarab şi Andrei Ciubotaru. Proiectul conţine 20 de plăci din cupru în formă de file, pe care vor fi gravate cu laser fragmente din literatura română. Înălţimea cărţii-monument va fi de aproximativ 6 m, cu diametrul de 20 m.

„Părerea juriului a fost unanimă. Am desemnat acest monument, pentru că el este chiar simbolul cărţii şi simbolul limbii”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele juriului. De asemenea, au fost menţionate şi alte trei proiecte, care, în opinia comisiei, au întrunit toate condiţiile concursului şi au reflectat conceptual tematica monumentului: Monumentul subteran, autor Andrei Mărgulescu, Monumentul în formă de nai stilizat, autor Andrei Dohotaru şi Monumentul în formă de Arc de Triumf, autori Alexei Gărgăun, Alexandru Butnaru, Vladimir Vâsoţchi, Roman Starodub şi Sergiu Ursu, acestea urmând, ca şi celelalte proiecte, să fie propuse unor localităţi care doresc să edifice monumente.

Academicianul Gheorghe Duca, căruia îi aprţine ideea înălţării unui Monument al Limbii Române,  a menţionat că majoritatea proiectelor au reflectat un conţinut simbolistic naţional, juriul însă a ajuns la concluzia, că proiectul sculptorilor Vlad Basarab şi Andrei Ciubotaru este cel mai bun şi asta pentru că, exceptând aspectele ce vizează Limba Română, pentru care s-a luptat în anii 90, acest proiect mai conţine şi simbolul cunoaşterii, simbolul ştiinţei. În context, Domnia Sa a remarcat că cel mai bine se va înscrie în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei anume Monumentul Cărţii deschise, exprimând speranţa ca acesta să fie instalat până în 31 august, când sărbătorim Ziua Limbii Române. Academicianul a exprimat mulţumiri tuturor concurenţilor pentru participare, pentru lucrările inedite prezentate şi pentru implicarea fiecăruia, reiterând că celelalte proiecte care s-au bucurat de aprecierea juriului vor fi propuse pentru a întregi peisajul simbolurilor naţionale în alte localităţi.

Vădit emoţionat, Vlad Basarab, câştigătorul concursului, a menţionat că acesta pentru el este un demers foarte mare şi o responsabilitate la fel de mare. Cu toate acestea, Arheologia Memoriei care este tema principală a lucrărilor sale, se va regăsi şi în acest monument, subliniind că de fapt, acesta nu este numai meritul lui, este meritul poporului român care a creat această limbă, iar noi, cei care urmăm, trebuie să fim un fel de purtători ai ei.

Andrei Ciubotaru a adăugat la cele menţionate de colegul său, că în această carte-monument transcende istoria spaţiului românesc şi al limbii române, precizând că pe deoparte este o bucurie extraordinară, dar şi o dreptate istorică făcută limbii române şi se bucură nespus să fie părtaş al acestei dreptăţi istorice.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM