Academia de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu Academia Europeană pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, a organizat, la 7 aprilie 2014, cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Academiilor Dunărene (DAC).

Evenimentul a întrunit conducerea Academiilor de Ştiinţe din regiunea Dunării, reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai comunităţii ştiinţifice ale statelor din regiune, reprezentanţi ai Comisiei Europene, ambasadori, membri ai Guvernului RM.

Evenimentul a fost inaugurat de preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu, care a salutat prezenţa la for a familiei ştiinţifice din regiunea Dunării. Academicianul a mulţumit preşedinţilor de Academii Dunărene pentru încrederea acordata AŞM de a organiza acest eveniment la Chişinău. În special, Domnia Sa a relevat sprijinul considerabil al prof. Felix Unger în promovarea şi organizarea evenimentului. Totodată, gazda a specificat că succesul organizării Reuniunii la Chişinău este si al comunităţii ştiinţifice din Moldova, o caracteristică definitorie fiind gradul înalt de cooperare şi internaţionalizare a cercetării, iar obiectivul prioritar al acesteia – integrarea în spaţiul european de cercetare - trebuie mai întâi de realizat prin cooperarea regională, prin participarea la acţiunile din cadrul strategiei Dunării. În acest sens, preşedintele interimar al AŞM a afirmat că savanţii din Republica Moldova sunt deschişi pentru această cooperare, fiind susţinuţi şi de Guvernul RM, care a acceptat şi sprijinit organizarea acestui eveniment.

În cadrul reuniunii, cu un mesaj video s-a adresat Comisarul European pentru Politici Regionale, Johannes Hahn, care a salutat organizarea Conferinței Academiilor Dunărene la Chișinău și a menționat că Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării își propune drept obiectiv să consolideze talentele din regiune, iar în acest sens, Academiile Dunărene își propun același obiectiv pe cât de ambițios, pe atât de necesar.

Prof. Felix Unger, preşedintele Academiei Europene pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, şi-a exprimat gratitudinea cu ocazia desfăşurării, anume la Chişinău, a Conferinţei Academiilor Dunărene. În acest sens, prof Unger a mulţumit acad. Gheorghe Duca pentru disponibilitatea şi iniţiativa lansată în cadrul ediţiei precedente a Conferinţei. Preşedintele Academiei Europene a menţionat că ideea creării unei platforme de dialog între Academii nu rezidă doar în cooperare ştiinţifică pentru dezvoltare sustenabilă, ci este mult mai amplă. „Ideea conferinţelor este de a construi o nouă regiune în Europa consolidată şi pregătită să facă faţă actualităţilor sec. XXI. În această regiune locuiesc 11 state care vorbesc 10 limbi şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe”, a afirmat preşedintele Unger. Totodată, preşedintele Academiei austriece a rămas impresionat şi a felicitat corpul academic, în frunte cu acad. Gheorghe Duca, pentru elaborarea şi editarea unei lucrări inedite despre apele Republicii Moldova, inclusiv, Dunărea.

Prezentă la Reuniune, viceprim-ministrul Tatiana Potâng, a exprimat suportul Guvernului pentru acest eveniment şi formatul de dialog ştiinţific între academii. Oficialul a remarcat că obiectivul principal al Guvernului RM este integrarea europeană, iar în acest context, cooperarea în Regiunea Dunării este un avantaj pentru Republica Moldova, dat fiind că în această regiune statele membre UE sunt, în acelaşi timp şi parteneri de dezvoltare a Republicii Moldova.

Secretarul Comisiei Dunărene, Gordan Grlic Radman, a salutat discursul viceprim-ministrului Tatiana Potâng, care a scos în evidenţă prioritatea naţională de integrare europeană şi s-a alăturat încurajărilor de consolidare a cooperării în cadrul Regiunii Dunării, specificând ca Republica Moldova este membru plenipotenţiar al acestei Comisii. Secretarul Comisiei a salutat acţiunile Republicii Moldova pe plan naţional şi regional, cât şi a comunităţii ştiinţifice prin organizarea acestui eveniment şi s-a arătat convins de succesul ţării noastre.

Dorind succes deplin lucrărilor conferinţei, acad. Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, a exprimat bucuria că a fost realizată ideea organizării la Chişinău a celei de-a V-a Conferinţe Dunărene, care este onorată nu doar de personalităţi ale lumii ştiinţifice, dar şi a celei politice. Domnia Sa consideră că trebuie să se pună un accent deosebit şi pe valorificarea luncilor Dunării pentru agricultură şi asta pentru că luncile Dunării sunt extrem de fertile, din punct de vedere al productivităţii pământului. În acest sens, academicianul român a apreciat eforturile savanţilor din Republica Moldova, afirmând că aceştia deja au contribuit la elaborarea unor strategii legate de protecţia mediului. De asemenea, participă efectiv la strategiile care se vor dezvolta în legătură cu valorificarea superioară a resurselor naturale din regiunea Dunării şi din luncile Dunării şi la elaborarea unor criterii teoretice, dar şi practice referitoare la asigurarea necesarului de energie, cel puţin, pentru Zona Dunăreană.

În cadrul şedinţei în plen, acad Gheorghe Duca a venit cu un raport amplu asupra calităţii mediului din Republica Moldova şi problemelor cu care se confruntă, actualmente, ţara noastră. Raportul s-a axat pe domenii, precum calitatea apei, aerului, solului, evidenţiind, totodată, pericolele estimate de comunitatea ştiinţifică naţională la adresa securităţii ecologice a Republica Moldova. Academicianul a mulţumit prof. Felix Unger pentru înaltele aprecieri, în calitate de editor, a publicaţiei recente despre calitatea apei în Republica Moldova, în acelaşi context, mulţumind autorilor care au contribuit la realizarea lucrării. La final, acad. Gheorghe Duca a înaintat iniţiativa de a edita o Enciclopedie Dunăreană, cu participarea tuturor Academiilor din cele 11 state dunărene.

Problemele abordate de către participanții la for au vizat subiecte privind energia durabilă/sustenabilă; calitatea resurselor apelor; riscuri de mediu; biodiversitatea şi biosecuritatea; caracterizarea şi calitatea tipurilor de landşaft; prevenirea inundaţiilor; societatea bazată pe cunoaştere, cercetarea, educaţia şi sectorul IT; competitivitatea întreprinderilor; oameni şi capacităţi/abilităţi.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM