„Rolul ştiinţei în dezvoltarea regională şi integrarea în Spaţiul European de Cercetare”
(07.04.2014, 09.00)

Distinşi preşedinţi ai Academiilor,
Stimaţi reprezentanţi ai Academiilor Dunărene,
Reprezentantul Comisiei Europene STREITENBERGER,
Excelenţe ambasadori şi reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova,
Onorat corp academic al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Membrii ai comunităţii ştiinţifice,

Am o deosebită plăcerea să Vă salut în numele Guvernului RM, în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei la deschiderea celei de-a 5-a reuniuni a Academiilor Dunărene.

Acţiunile întreprinse de Uniunea Europeană, prin implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o componentă importantă în eforturile de a face faţă problemelor şi provocărilor globale, prin încurajarea şi promovarea cooperării între cele 14 state din regiune, cu suportul Comisiei Europene. Aceste probleme afectează cca 100 de milioane de locuitori ai regiunii care se întinde de la Pădurea Neagră până la Marea Neagră.

Provocările nu sunt simple, mai ales că implică spaţii transfrontaliere, şi necesită o abordare multidisciplinară reclamând domenii ca protecţia împotriva inundaţiilor, transportul, securitatea energetică şi protecţia mediului.

Toate aceste chestiuni stringente sunt pe agenda Guvernului Republicii Moldova. Mai mult, având în vedere prioritatea naţională de integrare Europeană, promovarea cooperării regionale şi încurajarea autorităţilor responsabile să coopereze în acest cadru, sunt acţiuni pe care le îmbrăţişăm şi ni le asumăm.

Aş dori să-mi exprim gratitudinea faţă de Comisia Europeană pentru suportul acordat acestei reuniuni. În retrospectivă, aş dori să-mi expun consideraţia pentru acţiunile Centrului Comun de Cercetare al Comisiei care a iniţiat şi a semnat acordul de cooperare cu Academiile de Ştiinţe ale statelor membre şi ale celor terţe. Aceste acţiuni, realizate în cadrul Iniţiativei Ştiinţifice de Cooperare „Ştiinţa pentru Regiunea Dunării”, au contribuit la consolidarea unei comunităţi ştiinţifice versate din regiune şi au permis oamenilor de ştiinţă să ofere sprijin şi expertiză în realizarea obiectivelor Strategiei.

Aş dori, de asemenea, să mulţumesc conducerilor Academiilor Dunărene, care au acceptat provocarea dificilă de a coopera cu actorii implicaţi în realizarea Strategiei Dunării, precum şi pentru faptul de a fi acceptat în rândurile lor Academia de Ştiinţe a Moldovei în calitate de membru cu drepturi depline şi contribuabil valoros pentru o cauză comună.

Cu prilejul intrării efective în cadrul de cooperare Dunărean, adresez felicitări corpului academic al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Nu este prima dată când comunitatea noastră ştiinţifică a dat dovadă de iniţiativă şi perseverenţă. De aceea Guvernul Republicii Moldova a salutat iniţiativa de a organiza această reuniune la AȘM Chişinău.

Doamnelor şi domnilor,

Regiunea Dunării, aşa cum am menţionat, este o comunitate de 14 ţări, care include şi Republica Moldova. Dunărea în sine este un râu strategic pentru noi toţi. Aceasta reprezintă o legătură istorică pentru popoarele riverane danubiene. Urmând cursul râului, se poate accesa dus-întors inima Europei, se poate ajunge la graniţa de est şi Marea Neagră.

Republica Moldova este integrată în această comunitate. Circa un milion de oameni din RM locuiesc în bazinul Dunării. Râul oferă mijloace pentru dezvoltarea socială şi economică, prin acces la apă potabilă şi sanitaţie şi pentru agricultură.

Conexiunea stabilită în perspectiva cursului Dunării este evidentă nu doar după criterii geografice, ci şi prin idei şi viziuni strategice de dezvoltare.

După cum bine ştiţi, partidele politice din coaliţia de guvernare, precum şi Guvernul Republicii Moldova au stabilit priorităţi, care urmează un parcurs şi sunt conectate cu cele din regiune, iar într-o perspectivă globală, cu cele din Europa.

La nivel de ţară avem o Agendă Pro-Europeană și depunem efort pentru a crea locuri de muncă, a îmbunătăţi mediul de afaceri, să avem instituţii pe deplin funcţionale şi să combatem sistemic corupţia.

În procesul nostru de integrare europeană avem mai multe reuşite.

În luna noiembrie a anului trecut, la Vilnius, am parafat Acordul de Asociere cu UE. În luna februarie a acestui an, Parlamentul European a votat pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Drept urmare a acestei decizii şi după consumarea procedurilor legale, aşteptăm să putem călători liber în UE până la sfârşitul acestei luni.

Aceasta, bineînţeles, abilitează consolidarea dialogului politic şi cooperarea şi, în consecinţă, va avea un impact benefic şi asupra colaborărilor ştiinţifice, inclusiv în regiunea dunăreană.

În timp ce realizăm agenda noastră europeană, ne dorim să ajustăm modelul nostru de dezvoltare la standardele europene.

Prin adoptarea şi aplicarea strategiei fundamentale a UE – Europa 2020, Comunitatea europeană are în vizor o creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, prin investiţii în educaţie, cercetare şi inovare.

Având în vedere nivelul fără precedent de cooperare cu UE, facem paşi siguri spre o schimbare a paradigmei. Reformele întreprinse sunt susţinute de decizii practice ale Guvernului şi sunt sigur că vor afecta toate domeniile de dezvoltare a statului.

În primul rând, aş dori să menţionez că am aprobat o nouă strategie energetică. Merită să menţionez că elaborarea documentului a fost rezultatul colaborării cu comunitatea ştiinţifică, cea care a prezentat propuneri comprehensive pentru strategie. Dorim să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova în conformitate cu tendinţele din UE, să diversificăm sursele de energie şi să încurajăm utilizarea surselor regenerabile de energie – un domeniu ştiinţific pe deplin abordat de savanţii noştri. Mai mult ca atât, trebuie luat în considerare faptul că oamenii de ştiinţă au dezvoltat un scenariu de integrare în Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E).

În al doilea rând, actualmente discutăm la Guvern strategia de mediu, care pune accentul pe dezvoltarea durabilă, promovarea unei economii verzi şi încurajează eco-inovarea – dezvoltarea de soluţii pentru mediu şi produse ecologice cu valoare adăugată.

În retrospectivă, menţionez că suntem singurul stat din Parteneriatul Estic, care aplică legislaţie armonizată cu cea din UE privind managementul resurselor de apă. În colaborare cu cercetătorii şi partenerii noştri de dezvoltare, am elaborat şi adoptat, la începutul anului 2012, o nouă lege privind apa, care este armonizată cu Directiva-Cadru privind apa a UE.

În domeniul transportului, reiterez mesajul Guvernului transmis la Conferinţa partenerilor din Marea Neagră, care a avut loc în Bucureşti, în luna ianuarie curent. Dorim să extindem şi să consolidăm capacităţile economice ale portului nostru din regiunea Dunării – Portul Giurgiuleşti.

În ce priveşte însăşi inovarea, vrem să susţinem două aspecte importante ale acestui proces. Să consolidăm inovarea ca rezultat al cercetării ştiinţifice, prin implementarea strategiei de cercetare-dezvoltare şi să dezvoltăm inovarea ca rezultat al activităţii de antreprenoriat, prin aplicarea strategiei de inovare şi competitivitate.

Aduc felicitări comunităţii ştiinţifice, Academiei de Ştiinţe pentru elaborarea şi promovarea Strategiei de cercetare-dezvoltare şi care vine să propună implementarea unei paradigme europene de dezvoltare, cea de consolidare a unei societăţi bazate pe cunoaştere. Viziunea strategiei este de a avea un sistem de cercetare capabil să creeze cunoaştere performantă pentru creşterea competitivităţii economice şi a bunăstării populaţiei. Prin implementarea strategiei urmărim să creăm capacităţi umane, instituţionale şi de infrastructură, să avem o interacţiune eficientă cu societatea şi impactul asupra economiei naţionale, să asigurăm diseminarea cunoştinţelor şi implementarea rezultatelor, să continuăm procesul de internaţionalizare a cercetării şi integrare în spaţiul european de cercetare.

Distinsă audienţă,

Această tranziţie spre modele îmbunătăţite de guvernare, procese care au loc acum, tendinţa spre schimbare vor fi dificil de implementat fără sprijinul comunităţii ştiinţifice.

În acest sens, consider că societatea ştiinţifică este în creştere, se maturizează. Are un model de administrare distinct, în care Academia de Ştiinţe joacă un rol important. Unul din punctele forte ale acestui model este şi continuă să fie cooperarea şi internaţionalizarea comunităţii ştiinţifice.

Cele 42 de acorduri bilaterale şi 5 programe de cercetare comună ale Academiei noastre sunt în sinergie cu acţiunile de integrare ale Guvernului RM, și apreciem faptul că sunteţi cei mai activi în Parteneriatul Estic, precum şi din ce în ce mai vizibili în cadrul UE. Prezenţa distinşilor oaspeţi şi savanţi străini în această sală este un testimoniu pentru cele spuse.

Dinamica participării comunităţii ştiinţifice moldoveneşti la PC7 a fost apreciată pozitiv de către Directorul General al Directoratului pentru Cercetare şi Inovare a Comisiei Europene, Domnul Robert Jan Smits, la 17 martie curent.

Acceptarea comunității ştiinţifice din Republica Moldova în Spaţiul European de Cercetare este rezultatul acţiunilor noastre comune. Comitetul Naţional pentru asociere la Programul Cadru „Orizont 2020”, condus de academicianul Duca, deja a încheiat negocierile şi suntem în aşteptare să semnăm acordul de asociere la cel mai nou program de cercetare al UE.

Onoraţi oaspeţi,

Ţin să reiterez recunoştinţa noastră pentru organizarea acestui eveniment şi pentru prezenţa Dumneavoastră aici. Ea simbolizează angajamentul pe care vi l-aţi asumat şi înţelegerea reciprocă pe care o avem, inclusiv în regiunea Dunării. Drept urmare, aceste fapte trebuie să se materializeze în acţiuni.

Vă doresc un eveniment de succes! Vă mulţumesc!