Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM a organizat, la 8 mai curent, Conferința științifică cu participare internațională „Valorificarea opțiunii europene a Republicii Moldova: realități și perspective”, consacrată sărbătoririi Zilei Europei în Republica Moldova.

La eveniment au participat vicepreşedintele interimar al AŞM, m.c. Ion Guceac, viceministrul MAEIE, Iulian Groza, manifestarea întrunind şi un grup de cercetători de la Academia Română, cu care Institutul de Cercetări Juridice şi Politice are o colaborare de succes de mai mulţi ani.

Inaugurând lucrările Conferinţei, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, dr.hab., Valeriu Cuşnir a menţionat importanţa acestuia, exprimând gratitudine viceministrului MAEIE, conducerii AŞM, colegilor de la Bucureşti, tuturor participanţilor pentru prilejul de a marca împreună Ziua Europei. În acest sens, directorul ICJP a relevat faptul că schimbul de opinii, dialogul, comunicările prezentate vor face dovada interesului major şi actualităţii subiectului integrării europene, iar în vederea realizării acestui deziderat, cei care sunt antrenaţi în sfera de cercetare urmează să identifice modalităţile de a contribui cât mai eficient la accelerarea procesul de integrare. Cu toate dificultăţile la scară regională, implicit situaţia de ultimă oră din Ucraina, cercetătorii institutului au reuşit să efectueze cercetări privind paleta de opinii care există în societate vizavi de alte direcţii de dezvoltare a Republicii Moldova. Referindu-se la faptul unde şi cum a reuşit Republica Moldova, Domnia Sa a subliniat că, dacă pe plan extern Republica Moldova a avut anumite succese, atunci pe plan intern, nu prea s-au înţeles riscurile care ne pot surprinde.

Înainte de a-şi expune opinia vizavi de manifestare, care deja a devenit o frumoasă tradiţie a ICJP, m.c. Ion Guceac, vicepreşedinte interimar al AŞM a dat aprecieri instituţiei de cercetare, care şi de data aceasta a demonstrat abilităţile de a consolida cercetătorii în perspectiva fundamentării ştiinţifice a unor procese de interes pentru Republica Moldova. Domnia Sa a salutat prezenţa viceministrului Iulian Groza, dar şi participarea colegilor din România, care demonstrează încă o dată necesitatea colaborării fructuoase pe această dimensiune între cercetătorii de la AŞM, care sunt cumva la un început de cale şi cei de la Bucureşti care deja savurează din acest fenomen de europenizare spre care tindem noi. Revenind la genericul evenimentului şi misiunea oamenilor de ştiinţă, în special, a celor care sunt preocupaţi de fundamentarea ştiinţifică şi valorificarea opţiunii europene, vicepreşedintele AŞM a subliniat faptul că acest proces este însoţit atât de avantaje, cât şi dezavantaje, acestea din urmă vizând preluarea părţilor slabe ale procesului de integrare cum ar fi: rata redusă în proces a participării politice, decalajul între cetăţeni şi elitele politice, încrederea scăzută în organele de stat, inclusiv, în cele reprezentative, creşterea ameninţărilor populiste în adresa democraţiei liberale etc. În această ordine de idei, conferinţa oferă posibilitatea de a fundamenta ştiinţific etapele procesului de aderare al Republicii Moldova la UE, studiu care, ulterior, ar putea fi solicitat de autorităţile publice din Republica Moldova şi, în special, de cele care sunt responsabile de proiectarea acestui traseu.

În raportul său, dr. hab., prof. cerc. Victor Juc, director adjunct al ICJP a prezentat un punct de vedere privind valorificarea opțiunii europene ca mecanism de modernizare a statului și de dezvoltare economică. Domnia Sa a menţionat succesele pe care le-a înregistrat Republica Moldova în aspiraţiile noastre de integrare, fiind menţionată parafarea Acordului de asociere, aprobarea Acordul de liberalizare a regimului de vize etc. Cercetătorul consideră că un lucru important este şi faptul că Republica Moldova, la 9 mai sărbătoreşte Ziua Europei şi aceasta nu ar trebui să vină în contradicţie cu o altă sărbătoare care vizează încheierea celui de-al doilea război mondial în Europa. Tocmai prin realizarea acestei manifestări ştiinţifice, institutul, vine să demonstreze aportul la valorificarea acestei sărbători, importantă fiind în acest sens şi participarea la conferinţă a cercetători din România care au venit cu experienţa statului român în realizarea integrării europene.

Viceministrul MAEIE, Iulian Groza a exprimat onoarea de fi invitat la această manifestare ştiinţifică, în cadrul căreia a expus o viziune a procesului de integrare europeană din Republica Moldova, punctând câteva elemente-cheie ale acestuia. În context, demnitarul a făcut retrospectiva demarării acestui proiect, când şi de unde a început real dezvoltarea unei relaţii mai apropiate a Republicii Moldova cu UE şi cum a decurs acest parcurs până astăzi. Totodată, viceministrul a structurat anumite priorităţi pentru agenda ulterioară a ţării noastre, invocând, pe de o parte, provocările cu care s-a confruntat şi se confruntă Republica Moldova, pe de altă parte, identificând rezultatele care pot să ne motiveze acest progres şi mai departe. Iulian Groza a menţionat şi anumite rezultate ale Republicii Moldova în acest proces şi, în primul rând, faptul că avem un regim fără de vize, abolirea vizelor fiind un semnal puternic pentru cetăţenii moldoveni dincolo de faptul că putem să beneficiem de această oportunitate, să călătorim liber în spaţiul european.

În cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice, dr. Mariana Bădileanu, de la Academia Română, Centrul de Economie, Industrie şi Servicii, a prezentat o temă legată de piaţa de energie, de funcţionarea pieţei integrate de energie, modul în care s-a efectuat reforma pe piaţa energetică din România în contextul integrării europene şi care au fost etapele şi rezultatele paşilor, pe care România a reuşit să îi întreprindă în domeniul reformei energetice.

Dr. Aurelia Peru-Balan a conferenţiat la tema afilierii internaţionale a partidelor politice din Republica Moldova: ralierea la valorile democratice. Cercetătorul a punctat fundamental rolul, în promovarea valorilor în parcursul european al Republicii Moldova, care le-a revenit partidelor politice din ţară. Faptul că 5 formaţiuni politice fac parte din marile familii europene occidentale şi europene au asigurat un import masiv pe piaţa politică autohtonă a valorilor democraţiilor occidentale inedite. Este vorba de Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi mai recent constituit, Partidul Liberal Reformator. Patru dintre aceste partide sunt parlamentare, iar trei participă la actul de guvernare şi de promovare a Moldovei pe parcursul european.

Un studiu sociologic cu genericul Republica Moldova între opțiunea europeană și eurasiatică a prezentat dr. conf. Victor Mocanu. Cercetătorul s-a oprit la evenimentele de ultimă oră care s-au produs în Republica Moldova, cu precădere referindu-se la referendumul care a avut loc în sudul ţării şi situaţia din Transnistria, dar şi la evenimentele care au avut loc în Ucraina, evidenţiind impactul acestora asupra procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. În acest sens, cercetătorul a informat despre rezultatele sondajului realizat în Republica Moldova.

Manifestarea ştiinţifică a inclus şi alte comunicări ştiinţifice ale cercetătorilor din Republica Moldova şi România, printre care: dr. hab., prof. univ. Victor Moraru, coordonator al Secției Științe Sociale și Economice a AȘM, dr. Cristian Sima, dr., conf. univ. Pantelimon Varzari, dr. Cornelia Neagu, dr., conf. cerc. Ion Rusandu: Luminiţa Izabell Georgescu, Daniela Băleanu, dr. hab., conf. cerc. Ana Pascaru: dr. Marius Bulearcă, Vitalie Varzari, dr., prof. univ. Corneliu Russu, Vladislav Șaran, magistru.

În cuvântul de încheiere, dr. hab., prof. univ. Victor Moraru, coordonator al Secției Științe Sociale și Economice a AȘM a subliniat că fiecare din cei care şi-au expus sugestiile pe marginea subiectului abordat consideră, că Ziua Europei are o conotaţie mult mai amplă şi mult mai extinsă şi asta pentru că noi ne dorim să avem nu doar zile europene, dar să urmeze anii europeni. În toate luările de cuvânt s-a regăsit aspiraţia europeană a Republicii Moldova, care nu este de azi, iar dacă ne uităm în istorie şi cultură ne amintim ce ne-a spus de Dimitrie Cantemir, dar şi alte nume mari care au lansat ideea apropierii de Europa.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM