Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, la 14 mai 2014, Conferinţa moldo-germană cu genericul „Urme germane în Republica Moldova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare”.

Evenimentul se înscrie în seria de acţiuni culturale, organizate la Chişinău, cu prilejul marcării a 200 de ani de la atestarea primelor aşezări ale germanilor în Basarabia.

La manifestare a participat conducerea AŞM, E.S. Matthias Meyer, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Federale Germane în Republica Moldova, cercetători din Republica Moldova şi Germania.

Lucrările Conferinţei au fost inaugurate de preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu, care a adresat un mesaj de salut participanţilor la for, în numele conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În discursul său, preşedintele interimar al AŞM a menţionat că germanii au dezvoltat în Basarabia, la periferia Imperiului ţarist, pe parcursul anilor de colonizare, o comunitate prosperă, căreia îi era caracteristică autonomia locală şi o etică pietistă temeinică. Această minoritate a convieţuit în vecinătate paşnică cu celelalte comunităţi etnice şi religioase ale moldovenilor, ruşilor, ucrainenilor, bulgarilor, evreilor şi altor grupuri etnice. Pe parcursul anilor au existat diverse relaţii de prietenie dintre germanii din Basarabia, urmaşii lor şi populaţia băştinaşă a Republicii Moldova. În context, acad. Ion Tighineanu a remarcat activitatea, în calitate de primar al oraşului Chişinău de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, adică din 1877 şi până în 1903, exercitată de Carol Schmidt, emblematic fiind şi faptul că la dezvelirea bustului comemorativ al fostului edil al capitalei din 10 mai curent, a luat parte vicepreşedintele Bundestagului, dna Ula Schmidt.

În calitate de prim-vicepreşedinte al AŞM, acad. Ion Tighineanu a menţionat cu satisfacţie colaborarea fructuoasă dintre savanţii din Republica Moldova şi Germania şi anume: în anul 2008 a fost semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării din Germania şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, şi actualmente este în desfăşurare deja al 3-lea program bilateral de proiecte comune, care acoperă diverse domenii ale sferei cercetării şi inovării. Pe parcursul ultimilor ani mai multe proiecte bilaterale au generat iniţierea pregătirii propunerilor de proiecte pentru programele comunitare, inclusiv pentru Programul European Cadru 7. În rezultat au fost câştigate granturi consistente, ceea ce ne-a permis să aducem excelenţa ştiinţifică în laboratoarele din ţara noastră, să procurăm importante unităţi de echipament ştiinţific şi să realizăm training în laboratoare specializate din Occident pentru mulţi tineri talentaţi. Un rol de apreciat în pregătirea cadrelor tinere pentru Republica Moldova îl au Fundaţia Alexander von Humboldt şi asociaţia DAAD, Fundaţia Humboldt oferindu-ne şi importante donaţii de utilaj ştiinţific şi tehnologic.

Cu ocazia evenimentului, acad. Ion Tighineanu a exprimat sincere mulţumiri Ambasadei Germaniei la Chişinău, personal, E.S. Matthias Meyer, pentru sprijinul acordat comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova. În semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă, acad. Ion Tighineanu i-a oferit Excelenţei Sale volumul „Mănăstiri şi schituri”, editat recent la Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM, în speranţa că va fi un ghid bun pentru oaspeţii din Germania în cadrul vizitelor întreprinse în Republica Moldova. Un volum enciclopedic despre Republica Moldova i-a fost oferit şi Doamnei Ute Schmidt, de la Universitatea Liberă din Berlin pentru contribuţia la elucidarea aspectelor istorice ale nemţilor basarabeni.

E.S. Matthias Meyer, Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova a relevat că pe parcursul aflării sale în Republica Moldova în calitate de diplomat, a fost preocupat de problema identităţii, dar şi ce anume îi leagă pe germani de Basarabia, de acest teritoriu. Revenind la genericul Conferinţei, Excelenţa Sa a remarcat că urmele lăsate de germani sunt multe, menţionând în context, casele construite de nemţi care au o poziţionare diferită în raport cu strada, contribuţiile în domeniul agriculturii, dar şi o serie de cuvinte germane care au intrat în uzul vorbitorilor ţării noastre.

„Nu este uşor să găseşti urme în trecut. Noi însă încercăm să găsim urmele germane. Este vorba de nemţii care au trăit aici, în Republica Moldova, care au venit cu 200 de ani în urmă, iar noi nu dorim decât să creăm o punte între trecut şi viitor”, a subliniat în cuvântul său inaugural E.S. Matthias Meyer În acest sens, oficialul a apreciat disponibilitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei de a fi partener în organizarea acestui eveniment ştiinţific important, cu titlu special, exprimând mulţumiri acad. Ion Tighineanu, care de la bun început s-a angajat plenar în realizarea acestui proiect.

Ambasadorul german a relevat faptul că prin atare manifestări îşi doreşte ca împreună cu prietenii din Republica Moldova să identifice noi soluţii pentru a îngriji şi menţine în continuare tradiţiile şi a contribui, prin acţiuni concrete, la dezvoltarea ţării, deoarece scopul principal al Germaniei a fost de a impulsiona dezvoltarea ţării noastre, de a o aduce pe un făgaş cu un viitor european, iar la ora actuală, aceasta este cea mai mare provocare, unde germanii pot să ajute cetăţenii Republicii Moldova.

„Văd că aici, în Republica Moldova, multă lume se interesează de nemţii basarabeni şi acest lucru ne bucură şi noi ne simţim foarte onoraţi de acest gest. Suntem trataţi foarte bine, toată lumea ştie că noi suntem buni, deschişi, oneşti şi asta mă face să mă simt onorat că sunt ambasador în ţara aceasta”, a subliniat diplomatul german.

Conferinţa şi-a continuat lucrările în sesiuni, unde au fost prezentate comunicări privind minorităţile germane în Basarabia, discuţii fiind dedicate şi primarului Chişinăului, Carol Schmidt, care a fost un reformator al epocii sale, în acest sens, participanţii la for trăind şi discutând istoria sub diverse aspecte.

Dr. Ute Schmidt, de la Universitatea Liberă din Berlin, a prezentat o comunicare sumară despre istoria germanilor basarabeni de la imigrarea din 1814 până la exodul din 1940. Şi pentru că este şi autoarea unei cărţi despre istoria germanilor basarabeni, care tocmai a fost lansată în limba română, Domnia Sa a recomandat participanţilor această lucrare, pentru cei interesaţi, relevantă fiind şi expoziţia care a fost inaugurată cu acest prilej.

O comunicare despre rezultatele de cercetare şi propriile amintiri referitoare la problemele coloniştilor germani din nordul Basarabiei, a prezentat dr. Tatiana Şcerbacova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Punctele centrale ale relatării sale au constituit un extras succint al istoriei germanilor din nordul Basarabiei, date despre limbă, religie şi sistemul şcolar al germanilor din nordul Basarabiei, situaţia germanilor basarabeni care au avut rolul ţapilor ispăşitori în timpul perioadei sovietice.

Despre efectele civilizatorii ale colonizării sudului Basarabiei de către coloniştii germani a conferenţiat dr. hab., prof. univ., Eudochia Saharneanu, USM. Aspecte etnodemografice ale populaţiei Moldovei şi interferenţele cu minoritatea germană în ultimele două secole a constituit subiectul, prezentat de către dr. Dorin Lozovanu, cercetător ştiinţific superior, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova. Despre un proiect nerealizat al lui Carol Schmidt a vorbit Olga Garusowa, cercetător ştiinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM. Dr. Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova a prezentat o comunicare, în care a reflectat contribuţiile la elucidarea operei primarului Carol Schmidt de modernizare a oraşului Chişinău.

O sesiune aparte a fost dedicată rolului religiei germane în Moldova. Aici au fost prezentate comunicări în expunerea Pastorului Arnulf Baumann, preşedintele comisiei istorice a Asociaţiei nemţilor basarabeni, Wolfsburg; dr. Ion Gumenîi, de la Universitatea de Stat a Moldovei. Despre urme de origine germană şi rolul acestora în formarea memoriei sociale a relatat Vera Erhan, lector universitar, USM, iar relaţiile actuale ale nemţilor basarabeni cu fosta Patrie a constituit subiectul propus de Diacon Günther Vossler, preşedinte al Asociaţiei nemţilor basarabeni, or. Stuttgart

Evenimentul este organizat de către Ambasada Germaniei în Republica Moldova în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Forumul Moldo-German, cu ocazia marcării a 200 de ani de la apariţia primelor aşezări germane în Basarabia.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM