Peste 200 de participanţi din România, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Federaţia Rusă şi Republica Moldova s-au reunit în cadrul celei de-a III-a ediţii a Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Conservarea diversităţii plantelor”, care îşi va ţine lucrările în perioada 22-24 mai 2014, la Biblioteca Ştiinţifică „A. Lupan” a AŞM.

La deschiderea evenimentului ştiinţific internaţional au participat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca; ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru; Ştefan Chitoroagă, Agenţia „Moldsilva”; prof. Angheluţa Vădineanu, Universitatea din Bucureşti, România, academicieni, rectorul UnASM, directori de institute, cercetători.

Lucrările Simpozionului au fost inaugurate de directorul Grădinii Botanice (Institut), dr. Alexandru Teleuţă, care a salutat asistenţa, îndeosebi, oaspeţii sosiţi la for, mulţumindu-le pentru disponibilitatea de a împărtăşi din experienţa pe care au acumulat-o în acest domeniu important nu doar pentru ei ca specialişti, dar şi pentru întreaga omenire.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a adresat un mesaj de salut, în numele conducerii AŞM, felicitând participanţii importantului for, la care sunt prezenţi reprezentanţi ai grădinilor botanice, specialişti în domeniul biodiversităţii din mai multe ţări, aspect ce denotă atât interesul sporit faţă de problemele biodiversităţii, cât şi relaţiile de colaborare stabilite între cercetătorii din Republica Moldova şi partenerii din aceste state. Totodată, Domnia Sa s-a arătat îngrijorat de faptul că umanitatea nu conştientizează importanţa conservării biodiversităţii, deoarece însăşi umanitatea este o parte a biodiversităţii şi existenţa omului ar fi imposibilă fără ea, făcând referinţă, în context, atât la calitatea vieţii, securităţii, cât şi competitivităţii economice, care toate au la bază acest capital natural. Mai mult, a specificat acad. Gheorghe Duca, menţinerea biodiversităţii este necesară nu doar pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru cei care urmează, pentru care trebuie să asigurăm o calitate a mediului necesară societăţii. În acest sens, academicianul a menţionat aportul considerabil al Grădinii Botanice, (Institut), dar şi al fondatorului acesteia, acad. Alexandru Ciubotaru, un mare entuziast şi un mare nume în domeniul biodiversităţii, care insistă neobosit către autorităţi ca în Republica Moldova să existe cât mai multe grădini botanice.

Preşedintele AŞM a exprimat felicitări organizatorilor acestei ediţii, dorind succese lucrărilor simpozionului, iar rezultatele, concluziile, recomandările acestui for să ajungă pe masa politicienilor, care ar face agenda de lucru a acestora privind luarea unor decizii adecvate pentru conservarea biodiversităţii în ţările noastre.

Onorat de a fi prezent la această întrunire şi de a adresa felicitări cu ocazia Zilei Mondiale a Biodiversităţii s-a arătat şi ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru. Demnitarul a remarcat, în luarea sa de cuvânt, colaborarea pe care o are Ministerul Mediului cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, colaborare ce se doreşte şi în perspectivă a fi una fructuoasă, iar cercetările ştiinţifice să servească drept bază în elaborarea politicilor şi strategiilor de mediu. Totodată, ministrul Mediului a menţionat necesitatea elaborării unui cadru legal, unde urmează a fi stipulată implicarea agenţilor economici, în planificările cărora să se regăsească permanent un capitol aparte ce prevede protecţia mediului, dar şi componenta educaţiei populaţiei. Ministrul Gheorghe Şalaru a exprimat opinia că problema biodiversităţii nu este o prerogativă doar a Ministerului Mediului. Domnia Sa a precizat că doar împreună cu instituţiile de profil, cu suportul ştiinţific nemijlocit al savanţilor în domeniu, cu antrenarea societăţii civile se va putea alege vectorul corect în soluţionarea acestei probleme esenţiale de mediu.

Impresionat de discursul ministrului Mediului, prof. Angheluţă Vădineanu, de la Universitatea din Bucureşti a remarcat susţinerea întru totul a elementelor punctate de oficial. Profesorul bucureştean a relevat că a acceptat invitaţia de fi prezent la acest for pentru a provoca cu o prezentare generală botaniştii, cei care se ocupă de geobotanică, care sunt responsabili de activitatea de cercetare în aceste domenii, dar, în acelaşi timp, transferă rezultatele obţinute în sfera de decizie. Detaliind subiectul discursului, oaspetele român a menţionat că vrea să provoace cu o problemă care este prioritară de câţiva ani şi care orientează de fapt efortul la nivel internaţional şi, desigur, la nivelul UE. În acest context, Domnia Sa susţine că, conservarea este nu doar un termen care presupune să avem grijă de ceea ce dispare, ceea ce noi, prin activitatea pe care am desfăşurat-o şi o desfăşurăm, o diminuăm, o erodăm. Conservarea este o condiţie fundamentală pentru sustenabilitatea dezvoltării, remarcă profesorul. Sub acest aspect, profesorul a apreciat înalt prezenţa masivă a reprezentanţilor comunităţii academice care dezvoltă cunoaşterea ştiinţifică, instituţiilor care au sarcina să dezvolte politici şi strategii, structurilor politice, care iau decizii din punct de vedere legal, dar şi din punct de vedere al programelor de dezvoltare.

În deschiderea evenimentului, a luat cuvântul acad. Alexandru Ciubotaru, directorul de onoare al Grădinii Botanice (Institut), fondatorul instituţiei. Academicianul a exprimat tuturor felicitări cu prilejul reuniunii, în cadrul căreia se va discuta o problemă esenţială de mare actualitate, care vizează nu doar activitatea biologilor sau a botaniştilor, dar care este prioritară pentru întreaga societate. Domnia Sa subliniat importanţa biodiversităţii sub aspect ştiinţific, fiind captivat de enigma acesteia, izvorul diversităţii şi modul de a dirija sau de a folosi legităţile diversităţii, îndemnând, în acest sens, la aprofundarea cunoştinţelor în biodiversitate.

Sesiunea plenară şi-a continuat lucrările cu prezentarea comunicărilor ştiinţifice, în expunerea dr. Alexadru Teleuţă, directorul Gradinii Botanice (Institut); prof. Angheluţă Vădineanu, Universitatea Bucureşti; dr. hab. Natalia Zaimenko, director, Gradina Botanică, Kiev ş.a., după care a urmat lucrul în secţii.

A doua zi, participanţii la Simpozion vor vizita Rezervaţia „Codrii” din s. Lozova, Străşeni şi Grădina Botanică (Institut) din Chişinău.

Evenimentul este organizat de Grădina Botanică (Institut) şi Universitatea AŞM, în colaborare cu Ministerul Mediului al RM, Agenţia „Moldsilva”, Centrul Regional de Mediu şi reţeaua „Casa Curată” sub patronajul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Secţiei Ştiinţe Naturale şi Exacte a AŞM.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM