Prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, însoţit de acad. Teodor Furdui şi reprezentanţi ai presei, a efectuat, la 29 iulie curent, o vizită de lucru la sectoarele de implementare ale Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al AŞM, în gospodăria agricolă din satul Rădoaia, raionul Sângerei.

In cadrul vizitei, directorul IGFPP, dr. hab. Vasile Botnari a demonstrat necesitatea schimbării spectrului de culturi cerealiere în sectorul agrar. Directorul a subliniat, că în institut au fost create noi specii de culturi agricole în rezultatul încrucişării grâului comun şi grâului dur cu genotipuri de secară, numite triticale. Hibrizii obţinuţi se deosebesc printr-o rezistentă sporită la temperaturi joase în perioada de iarnă, dar şi de secetă. Datorită faptului că acestea dezvoltă un sistem radicular (de rădăcini) mult mai viguros, soiurile de triticale pot fi cultivate pe terenuri cu un nivel mai scăzut de fertilitate, pe care alte culturi nu au capacitatea de a asigura formarea unor recolte competitive garantate. Vasile Botnari a precizat că practica de mai mulţi ani demonstrează că triticalele nu au avut de suferit din cauza situaţiilor climaterice extremale, asigurând o recoltă mai înaltă faţă de orz, care este sensibil la iernare şi secetă.

Specialiştii institutului recomandă, în acest sens, utilizarea triticalelor pentru panificaţie şi cultură furajeră. Savanţii susţin că produsele obţinute din soiurile create prin încrucişarea grâului dur cu secară depăşesc după unii indici de calitate pe cele obţinute din grâul comun.

În condiţiile anului curent, cu ploi frecvente şi intense în perioada de recoltare, unele culturile de grâu au fost depreciate, îmburuienate, ca rezultat au avut loc pierderi esenţiale de recoltă şi calitate. În astfel de condiţii cultura triticalelor a rezistat o perioadă îndelungată acestor condiţii, recolta fiind fără pierderi şi calitate corespunzătoare. Producţia medie obţinută în anul de referinţă este de cca 5 tone la hectar, în anii precedenţi triticalele asigurând o recoltă de peste 7 tone, iar pe loturile experimentale ale institutului au fost obţinute recolte de peste 10-11 tone la hectar.

Pe lângă soiurile de triticale, directorul institutului a remarcat că în gospodăria respectivă sunt implementate soiuri de grâu comun de toamnă şi primăvară, grâu dur, orz de primăvară, secară, soia, năut, tomate, ceapă şi alte realizări ale savanţilor. În afară de aceasta, institutul acordă asistenţă ştiinţifică în implementarea tehnologiilor de cultivare a porumbului, sfeclei de zahăr, floarea soarelui, cartofului şi altor culturi. În rezultatul tratării seminţelor de grâu comun cu preparatul „Reglalg”, care diminuează pericolul îngheţului plantelor cauzate de temperaturi joase în perioada de iarnă, datorită formării nodului de înfrăţire mai adâncă cu 1,5-2,0 cm a asigurat în condiţiile anului 2014 o spor al recoltei cu 20 la sută.

De menţionat că majoritatea culturilor sunt cultivate fără recurgerea la munca manuală larg răspândită în sectorul agrar, prin asolamente şi alte măsuri agrotehnice de combatere a buruienilor, bolilor, dăunătorilor şi altor obiecte nocive.

Academicianul Ion Tighineanu a apreciat înalt succesele obţinute de cercetătorii Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al ASM, în menţinerea, diversificarea fondului genetic, crearea de noi soiuri ale culturilor agricole şi implementarea acestora în sectorul real al economiei.

La rândul său, academicianul Teodor Furdui a remarcat, că realizările institutului sunt evidente şi necesită o promovare amplă în diferite zone geografice şi localităţi din ţară. Domnia Sa a accentuat necesitatea elaborării unor măsuri agrotehnice, tehnologii, soiuri şi alte inovaţii, ce ar sta la baza obţinerii produselor sanogene, despre care, actualmente, se discută tot mai frecvent.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM