Calitatea produselor agroalimentare autohtone a fost discutată la nivel ştiinţific, în cadrul unui Simpozion, organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la care au participat atât savanţi, cât şi reprezentanţi ai ministerelor şi agenţiilor de profil, producătorilor agricoli, dar şi alte persoane interesate de subiectul anunţat.

În debutul evenimentului, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, a subliniat că savanţii şi-au propus să discute în cadrul întrunirii, într-un format reprezentativ, încă o dată problema calităţii produselor agroalimentare, în contextul evenimentelor din ultimele săptămâni, inclusiv, în contextul embargouluil impus de Federaţia Rusă. Simpozionul a fost reprezentativ şi prin distinşii oaspeţi prezenţi la for, precum primul Preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, dr. Gheorghe Gaberi, vicedirectorul AGEPI, Svetlana Munteanu, cercetători, manageri, producători, consumatori, ce reflectă lanţul valoric, în toate aspectele sale, ale agriculturii şi industriei agroalimentare.

Primul Preşedinte Mircea Snegur, Doctor Honoris Causa al AŞM, a mulţumit pentru invitaţia de a participa la atare eveniment, unde se discută probleme actuale şi importante pentru ţara noastră şi îşi va îmbogăţi, totodată, cunoştinţele cu informaţii de ultimă oră privind realizările ştiinţei din domeniu. Mircea Snegur a menţionat că este foarte complicat pentru producători să-şi reorienteze exportul, acest lucru necesită mari eforturi, dar le-a inspirat optimism producătorilor. „Dacă ruşii nu vor să ia fructele noastre, nu înseamnă că a sosit apocalipsa în Republica Moldova”, a declarat Excelenţa Sa, specificând că tocmai e cazul când trebuie, în primul rând, să ne încurajăm unii pe alţii şi, în al doilea rând, să înţelegem totuşi că trebuie să ne reorientăm, să ne reprofilăm în ceea ce priveşte calitatea producţiei. „Având un vector deja foarte bine conturat, vectorul integrării europene, trebuie să ne mobilizăm pe piaţa din Vest, or, această piaţă are şi ea cerinţele ei”, a afirmat primul Preşedinte Snegur, exprimând certitudinea că începutul exportului în Europa ne va condiţiona să fim mai atenţi şi mai consecvenţi în acţiunile de protecţie, iar aceasta va fi dat un nou imbold dezvoltării ramurii pomicole şi viticole.

Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, a menţionat că produsele autohtone sunt calitative şi competitive pe toate pieţele internaţionale, reiterând că acest embargo nu face decât să stimuleze producătorii să îmbunătăţească şi mai mult calitatea produselor. „Graţie Rusiei, am schimbat calitatea producţiei. Moldova a avut chiar de câştigat de pe urma embargoului rus, deoarece acum republica este nevoită să livreze producţia sa spre piaţa europeană”, a precizat acad. Duca. Mai mult, susţine academicianul, calitatea produselor agricole din Republica Moldova este foarte bună, cu foarte multe microelemente şi substanţe necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii, specificând că producţia agricolă autohtonă este o producţie sanogenă şi poate fi competitivă pe toate pieţele, nu doar cele europene. Bineînţeles, producătorii au nevoie de ajutor şi un suport substanţial în acest sens, pe care îl vor acorda savanţii, prin implementarea noilor tehnologii şi proiectele sale. Preşedintele Duca consideră, că producătorilor nu ar trebui să le fie frică de noi pieţe de desfacere, aşa cum îşi comercializau producţia în Rusia, vor putea comercializa şi în Europa.

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, dr. Gheorghe Gaberi, a salutat iniţiativa Academiei de a discuta această problemă actuală. Ea a fost mereu actuală, a precizat oficialul, dar acum, în virtutea situaţiei de criză ce vizează embargoul introdus de Federaţia Rusă pentru produsele agroalimentare produse de Republica Moldova, ea a devenit şi mai actuală, alternativa fiind de a merge către alte pieţe. Oficialul a remarcat că piaţa UE, spre care noi ne orientăm acum este o piaţă serioasă, cu capacităţi şi cerinţe foarte mari, mai ales în ceea ce priveşte calitatea produselor şi siguranţa lor. În context, viceministrul Gaberi a menţionat că sunt cunoscuţi doi piloni care determină şansa pe piaţă - preţul şi calitatea, iar când este vorba de produsele agroalimentare, intervine al treilea pilon - siguranţa şi impactul produselor asupra sănătăţii omului. De aceea, consideră că agricultura are mare nevoie acum de suportul oamenilor de ştiinţă. „Piaţa din UE este o piaţă bună, dar noi trebuie în comun să vedem care este gradul de concurenţă, care este nivelul de calitate care se impune”, a menţionat demnitarul, exprimând opinia că Academia de Ştiinţe, prin instituţiile de cercetări trebuie să propună producătorilor agricoli implementarea unor tehnologii moderne, de transformare, de ambalare etc., care ar asigura calitatea impusă de standardele europene. Deşi fructele moldoveneşti sunt de bună calitate, din cauza lipsei echipamentelor moderne de sortare şi ambalare, doar a cincea parte dintre acestea pot fi exportate în prezent pe piaţa comunitară.

În cadrul Simpozionului, savanţii au prezentat rapoarte, în care au fost abordate probleme ce vizează calitatea solului şi apei, protecţia plantelor, procesarea produselor agroalimentare. Discuţiile s-au axat şi pe problema sănătăţii umane, prin prisma calităţii produselor agricole etc. Astfel, despre solurile Moldovei şi calitatea produselor agricole a vorbit academicianul Serafim Andrieş, IPAPS „Nicolae Dimo”. Potenţialul genetic şi calitatea produselor legumicole, a fost raportul prezentat de dr. hab. Vasile Botnari, directorul IGFPP. Academicianul Gheorghe Cimpoieş, rectorul UASM, a conferenţiat la tema privind asigurarea calităţii produselor pomiviticole. Despre calitatea produselor agroalimentare procesate a relatat dr. Eugen Iorga, IHTA. Subiectul privind sursele acvatice şi impactul asupra calităţii produselor agroalimentare i-a revenit m.c. Tudor LUPAŞCU, directorul Institutului de Chimie. Cu un raport amplu despre protecţia integrată a plantelor şi calitatea produselor agricole a fost prezent dr. hab. Leonid Voloşciuc, IGFPP. Calitatea producţiei agricole şi sănătatea populaţiei a fost în atenţia m.c. Nicolae Opopol, de la USMF „N. Testemiţanu”.

Vicedirectorul AGEPI, Svetlana Muntaenu a distribuit participanţilor un Ghid introductiv pentru producători privind înregistrarea indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine. „Să identificăm acele zone geografice, de unde provin fructe deosebite, cu calităţi deosebite şi să protejăm aceste denumiri, iar ulterior să le utilizăm în promovarea acestor produse”, a sugerat Svetlana Munteanu.

Preocupaţi de această problemă sau arătat şi academicienii Teodor Furdui şi Vasile Micu, m.c. Sergiu Chilimari.

Opinia asupra calităţii produselor agroalimentare şi problemele cu care se confruntă la moment producătorii agricoli a fost exprimată de mai mulţi reprezentanţi ai sectorului precum: Sergiu Croitoru, Compania Internaţională pentru Certificări „SGS Moldova”, director general; dr.hab. Ion Bâzgu, preşedinte "Avicola Moldova";  Vasile Mârzenco, Federaţia Naţională a Fermierilor din Republica Moldova director executiv; Tatiana Pavliuc, SRL „Plaiul Bîrlădean”, director şi alţii.

În rezultatul schimbului util de informaţii şi viziuni, participanţii la for au formulat propuneri şi recomandări privind acţiunile concrete ce urmează a fi întreprinse în timpul apropiat pentru a asigura o dezvoltare durabilă a domeniului, chiar şi în condiţiile dificile cu care se confruntă ţara. Propunerile vor fi trimise autorităţilor care vor decide cum poate fi aplicat suportul ştiinţific şi cum pot fi ajutaţi concret producătorii.

Rapoartele prezentate în cadrul Simpozionului ştiinţifico-practic.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM