Un sentiment amar, trist, dureros, al incertitudinii şi nedreptăţii a cuprins din nou comunitatea academică. Ştiinţa istorică, dar cu ea şi comunitatea ştiinţifică din ţară a suferit o grea şi incomensurabilă pierdere. Incredibil şi neaşteptat, la doar 66 de ani, a părăsit viaţa pământească istoricul Ion Jarcuţchii, specialist în domeniul istoriei naţionale, epoca modernă, savant al cărui nume este bine cunoscut în Republica Moldova, dar şi peste hotarele ei.

La 7 august curent, la Biserica „Întâmpinarea Domnului” au avut loc funeraliile regretatului om de ştiinţă, unde au venit să-i aducă un ultim omagiu, cu flori şi coroane, dar şi cu tristeţea şi durerea pe chipuri colegii, prietenii, apropiaţii.

„A plecat dintre noi colegul şi prietenul nostru, un cunoscut om de ştiinţă, un Om de mare cumsecădenie, bunătate şi omenie”, avea să spună, în deschiderea tristului eveniment, dr. Constantin Manolache, directorul Institutului de Studii Enciclopedice, instituţie unde activa în ultima perioadă regretatul savant. Profund afectat, directorul a menţionat că a plecat un bun coleg şi prieten, un cunoscut om de ştiinţă, un Om de mare cumsecădenie, bunătate şi omenie, care întreaga viaţă şi-a consacrat-o valorificării adevărului istoric. Ilustrând aspectul intelectual al savantului, dr. Manolache a subliniat că a fost un exemplu de profesionalism în cercetare, de corectitudine şi acurateţe deosebită în munca cu sursele istorice. A fost un Om cu mare capacitate de muncă şi dăruire totală în ceea ce făcea. A fost totdeauna un exemplu de onestitate şi moralitate. Directorul Manolache a exprimat marele regret ca odată cu plecarea colegului lor, au rămas nefinalizate câteva proiecte mari concepute şi elaborate de savant, dintre care şi o lucrare despre oamenii de ştiinţă din Basarabia, dar a făcut promisiunea că împreună cu colegii de Institut şi de breaslă le va duce la bun sfârşit şi le va edita în memoria prietenului şi colegului Ion Jarcuţchi.

Sincere condoleanţe din partea conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei a transmis academicianul Gherghe Rusnac, vicepreşedinte al AŞM. „Este îndurerată întreaga Academie de Ştiinţe de plecarea istoricului Ion Jarcuţchii”, a mărturisit academicianul şi asta pentru că Academia a fost locul unde Domnia Sa a muncit toată viaţa. După absolvirea Facultăţii de istorie, s-a încadrat într-o singură activitate - cea de cercetător în domeniul istoriei. Şi-a legat destinul de Academia de Ştiinţe, devenind model omului devotat ştiinţei şi instituţiei academice. Tăcut şi devotat, a arat mult şi adânc în ştiinţa istorică, a mai spus vicepreşedintele AŞM, Gheorghe Rusnac.

Prezent la mitingul de doliu, viceministrul Culturii, dr.hab., Gheorghe Postică a spus că a adormit un prieten foarte bun. A adormit pentru a începe o nouă cale, o cale în fericita Grădină a Domnului, fiind sigur că Ion Jarcuţchii, va fi primit acolo cu drag şi Domnul va avea grijă în continuare de sufletul lui, „pentru că Ion, pe parcursul vieţii sale pământeşti, a fost o adevărată personalitate, un Om cu literă mare, un exemplu de conduită, un om onest, onorabil, de cuvânt, în acelaşi timp, un om al împăcării, întotdeauna evitând situaţiile conflictuale”. Ca om de ştiinţă, viceministrul a specificat că a realizat lucrări în domeniul cercetării istorice de certă valoare şi a abordat cele mai importante probleme ce ţin de istoria neamului, exprimând siguranţa că cercetările care le-a aşternut pe hârtie, care le-a adus cititorului, vor rămâne în istoriografia naţională ca lucrări de calitate, documentate, de profunzime, bazate pe surse istorice.

În numele colegilor, sincere condoleanţe familiei, rudelor, celor apropiaţi, regretatului prieten Ion Jarcuţchii a exprimat directorul Institutului de Istorie al AŞM, dr. Gheorghe Cojocaru. A adus un ultim omagiu regretatului coleg care a fost un mare om de ştiinţă şi un mare istoric şi care reprezintă unul dintre cei mai iluştri exponenţi a generaţiei postbelice în domeniul ştiinţei istorice. I-a apreciat activitate ştiinţifică, dar şi funcţiile pe care le-a deţinut, pentru că a fost un om împătimit de istorie, un om absolut devotat ştiinţei istorice, Academiei de Ştiinţe, iar atunci când a vrut să plece de la Institutul de Istorie, de fapt, vroia să se încadreze în activitatea ştiinţifică de cercetare în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice, acolo unde îşi planificase să cerceteze istoria ştiinţei - un mare proiect pe care l-a lansat şi care rămâne colegilor de la institut pentru a-l continua. Bineînţeles că dr. Ion Jarcuţchi va fi printre cei care au fondat acest proiect şi acest lucru trebuie a fie ţinut minte. Directorul Cojocaru a ţinut să specifice, că regretatul Ion Jarcuţchi a înţeles nu numai să fie responsabil în faţa operei sale, în faţa ştiinţei istorice, dar şi în faţa cuvântului pe care îl exprimă. A fost un om al cuvântului, un om al onoarei, care nu-şi dădea foarte repede cuvântul, dar al cărui cuvânt rostit era dus la bun sfârşit. Un om al devotamentului suprem, un om al omeniei, al cumsecădeniei. „Un om pe care, dragi prieteni, cred că l-am iubit cu toţii şi care ne va lipsi foarte mult”, a mai spus istoricul Cojocaru.

„Este o mare pierdere pentru ştiinţă. Am pierdut nu doar un Om cu literă mare, dar şi un om care s-a consacrat Academiei şi dezvoltării ştiinţei istorice”, a mărturisit acad. Teodor Furdui, precizând că Ion Jarcuţchii a fost o persoană care s-a bucurat de un respect excepţional nu doar printre istorici, dar şi printre cei care nemijlocit au avut posibilitatea să colaboreze cu el. Fiind unul din cei care a colaborat mai îndeaproape, academicianul s-a convins că regretatul istoric a fost nu doar un savant cu cunoştinţe foarte profunde, dar şi o persoană care a manifestat respect faţă de toţi cei care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei, care au iubit Academia şi nu au fost indiferenţi de destinul ei.

Profundul regret a fost exprimat de academicianul Andrei Eşanu, care a muncit alături o viaţă de prietenul şi bunul său coleg Ion Jarcuţchii. L-a cunoscut ca pe un Om extraordinar, cu un suflet mare, de o imensă bunătate în relaţiile cu oamenii. Întotdeauna îngăduitor şi cuminte, indiferent la ce post se afla, a ştiut să muncească în arhive, biblioteci, să adune ca o albină fir cu fir, lăsând în urmă lucrări fundamentale, care deja şi-au ocupat locul meritat în patrimoniul ştiinţei academice naţionale. „Dragă prietene, ai fost atât de cumsecade, atât de bun, atât de bine pregătit, atât de apreciat în ştiinţă”, a spus academicianul, vădit marcat de pierderea bunului său prieten, pentru care a dorit să spună atâtea lucruri.

Un ultim omagiu i-a adus regretatului coleg, m.c. Demir Dragnev, căruia nu-i venea să creadă că şi-a pierdut atât de fulgerător colegul, pentru că doar câteva săptămâni în urmă intrând la enciclopedie l-a văzut, discutând cele mai diferite probleme de ştiinţă cu colegii. Întotdeauna era acelaşi, un om liniştit, cu bunăvoinţă faţă de toţi. Era foarte competent, a remarcat membrul corespondent Dragnev şi dacă nu pleca atât de devreme, avea să bucure cu încă multe lucrări consacrate istoriei ştiinţei. Crede, însă că discipolii, colegii săi vor continua ceea ce a început distinsul istoric. "Dormi liniştit, prietene. Dumnezeu să te păzească în Împărăţia Cerurilor”.

Cuvinte de adio au rostit şi acad. Boris Gaina, dr.hab. prof. Anatol Petrenco, dr.hab., prof. Gheorghe Gonţa, care au împărtăşit durerea familiei, exprimând, cu sufletul îngheţat de trista veste, profundul regret de a-l pierde atât de fulgerător pe prietenul şi colegul Ion Jarcuţchii, care a fost un om cu demnitate, un om modest, un om harnic şi care a cercetat subiecte dintre cele mai importante pentru istoria noastră.

Se zice că viaţa omului are de toate, doar ceva nu are – calea întoarcerii, una din cele mai nedrepte orânduieli lumeşti. De acum înainte, regretatul om de ştiinţă Ion Jarcuţchi, reprezentant de valoare al elitei istoricilor, dar şi soţ bun, tată grijuliu, bunic iubitor va avea o viaţă printre stele, printre îngeri, în miros îmbătător de flori din frumoasa Grădină a Domnului, în căldură şi lumină. Aici, pe Pământ, însă viaţa îşi va continua firescul curs, dar nimic nu va mai fi la fel.

Regrete eterne.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM