„Pentru mine este o adevărată provocare să fiu aici, la Academia de Ştiinţe, cu această prelegere privind identitatea constituţională a Republicii Moldova. Este o experienţă inedită”, astfel şi-a început prelegerea publică preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, prelegere susţinută la 16 septembrie curent, în cadrul lecturilor academice, iniţiate acum trei ani de Academia de Ştiinţe.

La prelegere au fost prezenţi reprezentanţi ai mediului academic, deputaţi în Parlament, miniştri, reprezentanţi ai organelor de drept, evenimentul fiind onorat de prezenţa primului Preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Înainte de a trece la prelegerea propriu-zisă, preşedintele CC a ţinut să remarce faptul că abordarea temei constituţionale în faţa mediului academic reprezintă nu doar o provocare, dar şi un îndemn de a demara discuţii asupra subiectului identităţii constituţionale a Republicii Moldova.

În discursul său, Alexandru Tănase s-a referit la acel ansamblu de condiţionări istorice, sociale, economice, specifice care conferă o anumită identitate textului constituţional din Republica Moldova. Domnia Sa a dorit să argumenteze de ce este greşit să afirmi că, constituţionalismul moldovenesc a fost construit prin import constituţional masiv şi de ce consideră că, de fapt, Constituţia de la 1994 nu a făcut altceva decât a pus în valoare anumite principii şi valori care există în întreaga lume civilizată. Şi ca a o concluzie în acest sens, principiul democraţiei reprezintă nucleul identităţii noastre constituţionale.

În prezent, susţine dl Tănase, dreptul constituţional normativ cunoaşte o perioadă de renaştere. La această renaştere contribuie, cât ar fi de paradoxal, în mod substanţial procesul de integrare europeană. Contrar tendinţelor de uniformizare instituţională din cadrul UE, constituţionalistul consideră că una din cele mai importante manifestări ale acestei mutaţii constă în consacrarea unui nou concept - identitatea constituţională a unui stat.

Dezbaterea la nivel european a pus, de fapt, o întrebare şi în faţa constituţionaliştilor din Republica Moldova. Avem noi o identitate constituţională naţională şi dacă ea există care este aceasta? Identitatea constituţională, declară dl Tănase, se impune în virtutea originilor sale istorice ca o limită absolută a puterii legiuitoare a constituantului. Pentru argumentarea acestei afirmaţii, Alexandru Tănase a citat dintr-o hotărâre a CC, pe care a găsit-o relevantă în contextul dat: „Fiecare construcţie politico-statală îşi are un an zero al ei, de unde ia naştere sistemul său valoric şi legal. Pentru sistemul legal şi politic existent la ora actuală în Republica Moldova anul zero a fost anul 1991, când în frontierele fostei RSSM a fost creat statul independent Republica Moldova. Actul care atestă crearea Republicii Moldova, Declaraţia de Independenţă, conţine tezele esenţiale ale sistemului valoric şi legal, în care îşi are fundamentul statul moldovenesc, enumerând şi elementele de identificare – limbă, drapel, stema de stat, denumirea oficială a statului”, precizând, totodată printr-o aserţiune care este definitorie în acest sens că atât timp cât Moldova se află în aceeaşi ordine politică, creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acestora.

Totodată, Alexandru Tănase a subliniat importanţa luptei pentru eliberare naţională şi a limbii române în procesul determinării identităţii noastre. În context, constituţionalistul a afirmat că toate schimbările politice care au avut loc, au fost rezultatul luptei pentru eliberare naţională. „Redobândirea dreptului la denumirea limbii şi alfabetul latin şi-a găsit consacrarea în Declaraţia de Independenţă, care este un act imuabil, anume pentru a putea pune la adăpost acele valori naţionale identitare de care depinde salvarea naţiunii”, a declarat juristul, amintind, în acest sens, argumentele de ordin istoric utilizate de către Curtea Constituţională a Republicii Moldova, atunci când a pronunţat istorica hotărâre din 5 decembrie 2013, prin care limba română a fost declarată limbă oficială. Curtea Constituţională a constatat că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează asupra Constituţiei, adoptată în 1994, în ceea ce priveşte denumirea oficială a limbii. Prin Hotărârea respectivă, Curtea Constituţională a demonstrat că limba română este unul dintre elementele ce definesc identitatea Republicii Moldova şi constituţionalitatea acesteia.

În rundă de întrebări-raspunsuri, care a urmat, preşedintele CC a fost antrenat într-un dialog interactiv cu distinsul public, care a adresat diverse întrebări ce vizează atât identitatea constituţională, evoluţia noastră istorică, cât şi subiecte de importanţă vitală pentru statul nostru.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca i-a mulţumit dl Alexandru Tănase pentru impresionanta prelegere, salutând, îndeosebi, decizia Curţii Constituţionale, prin care limba română a fost declarată limbă oficială. Cu ocazia marcării a 20 de ani de la adoptarea Constituţiei şi pentru contribuţia personală în activitatea prodigioasă a instituţiei, preşedintele Academiei i-a oferit dl Alexandru Tănase Diploma de Recunoştinţă.

Menţionăm că Lecturile academice a devenit o tradiţie academica şi universitară de a invita personalităţi, oameni de ştiinţă şi cultură, politicieni, oameni de afaceri pentru a susţine prelegeri, consacrate celor mai importante descoperiri, evenimente, legităţi şi opinii de dezvoltare a societăţii. Pe parcursul a trei ani, în cadrul lecturilor academice au fost susţinute 10 prelegeri publice, printre protagonişti fiind acad. Isaak Bersuker, analistul politic, Nicolae Chirtoacă, Ion Sturza ş.a.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM