Două portaluri de știri au publicat, recent, o listă a 10 ambasadori de imagine ai țării noastre. Printre cele 10 nume din diferite domenii care fac cinste țării se numără și un reprezentant al mediului științific și anume academicianul Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (https://noi.md/md/societate/10-ambasadori-de-imagine-ai-republicii-moldova,http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=5&id=3321&t=/Oameni/Societate/10-Ambasadori-de-imagine-ai-Republicii-Moldova). În decursul ultimilor ani, academicianul Ion Tighineanu s-a evidențiat în permanență prin realizările științifice, drept pentru care a devenit membru de onoare al Academiei Române, profesor de onoare al Universității din Shizuoka (Japonia), doctor de onoare al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, iar în ianuarie curent, a fost ales membru cu merite deosebite al Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică, numele savantului regăsindu-se în lista cu 73 de personalități de pe mapamond menționați cu acest titlu onorific (https://spie.org/about-spie/fellows-and-senior-members/fellows).
Este o noutate care sper că îl onorează pe academicianul Ion Tighineanu, e o știre care merită atenția comunității noastre, dar este și un cadou potrivit pentru Domnia Sa, care la 22 martie va marca și ziua nașterii sale. Și pentru că sunt o adunătoare de gânduri bune la ceas aniversar, mi-a venit ideea că ar fi firesc și justificat să-l antrenez pe protagonistul acestei noutăți fierbinți într-un dialog, în care sper să mai divulge și alte secrete ale neobositei sale activități.
Domnule academician, aș vrea mai întâi să Vă felicit pentru încă o performanță atinsă, dar și pentru un nou motiv de mândrie pentru noi de a Vă ști ca pe unul din ambasadorii de imagine a țării noastre. Dumneavoastră sunteți fondatorul Direcției nanotehnologiilor în țara noastră. Vă rog, să faceți o descriere succintă a drumului parcurs în acest domeniu, de la care se așteaptă soluționarea multor probleme vitale pentru civilizație.
Vă mulțumesc. În cercetare este foarte important să te implici în dezvoltarea unor direcții noi, de mare perspectivă nu numai pentru țara ta, dar și pentru omenire în ansamblu. Așa s-a întâmplat, că la finele anilor 90 am participat la implementarea unui proiect cu tangențe la nanotehnologii, realizat la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania cu finanțare din partea fundației Alexander von Humboldt și a comitetului științific NATO, iar la începutul primului deceniu al acestui secol am realizat un proiect din domeniul nanotehnologiilor la Universitatea din Michigan, sursele financiare fiind asigurate de Consiliul Național pentru Cercetare al SUA. Concomitent, în Statele Unite a fost aprobat și primul program în domeniul nanotehnologiilor, cunoscut sub denumirea „Prima Inițiativă Nanotehnologică” – „First Nanotechnology Initiative”. Fiind impresionat de cele văzute și trăite în Germania și SUA, în iunie 2001, am revenit acasă și am inițiat crearea Centrului Național de Studiu și Testare a Materialelor în cadrul UTM. Am selectat cei mai buni studenți-absolvenți ai Catedrei de Microelectronică, prin granturi internaționale am procurat echipamente moderne de prelucrare și caracterizare a materialelor la dimensiuni de nanometri. În decursul anilor, am reușit să dezvolt o direcție nouă – nanotehnologii nelitografice, adică, nanotehnologii bazate pe fenomene de autoorganizare sau înscriere directă, ceea ce și ne-a dus faima în lume.
Înțeleg că un savant devine cunoscut, în primul rând, prin rezultate de anvergură publicate în reviste internaționale. Dacă ați putea puncta câteva dintre cele mai importante rezultate obținute de echipa Dvs.
Am elaborat nanotehnologii originale, așa ca litografia cu sarcină de suprafață și electrodepunerea prin salturi, precum și nanomateriale noi, e.g. membrane ultra-subțiri din nitrură de galiu și rețele ordonate constituite din nanotuburi de bioxid de titan, ultimele fiind implementate în nanosubmarine cu capacități cargo și propulsie dirijată sub acțiunea razelor ultraviolete. În premieră, am elaborat cristale fotonice bidimensionale flexibile, lentile plate constituite din cilindri cu gradient transversal al indicelui de refracție (conceptul ochiului de pește), site semiconductoare cu performanțe deosebite pentru optica neliniară, arhitecturi tridimensionale nanocompozite cu fotosensibilitate pronunțată în regiuni spectrale extrem de largi, senzori de presiune care cântăresc doar jumătate de miligram, adică sunt de 6-8 ori mai ușori decât fulgii de zăpadă etc. De asemenea, am elaborat nanoparticule biocompatibile noi care au capacitatea de a penetra în celulele vii și în rezultat deschid mari oportunități pentru a influența în mod dirijat asupra proceselor vitale ce se petrec în celule.
Recent, ați publicat un articol In memoriam fizicianul englez Stephen Hawking, în care ați făcut referinţă la avertizarea regretatului savant că „Dezvoltarea inteligenței artificiale poate fi cel mai bun lucru sau cel mai rău care s-a întâmplat omenirii”. Ce se are în vedere prin acest avertisment? Poate dezvoltarea tehnologică să creeze probleme majore omenirii?
Cu regret, ascensiunea tehnologică, în general, şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, în particular, pot genera un impas pentru civilizaţie. Intrăm în era roboţilor, peste un secol nu va fi uşor să faci diferenţa între om şi robot, homo sapiens cu timpul va fi înzestrat tot cu mai multe componente artificiale şi se va transforma într-un om-maşină, în care hotarul dintre viu şi artificial se va îndepărta tot mai mult de fiinţa umană. Roboţii, din păcate, sunt nevoit să recunosc, vor crea muzică, obiecte de artă, vor scrie poezii care, probabil, vor fi de o calitate incontestabilă, dar creaţia lor nu va fi inspirată de sentimentele eterne ale homo sapiens – iubirea, dorul, bucuria aşteptării, durerea despărţirii etc. Fără îndoială că dezvoltarea tehnologică trebuie ţinută sub control pentru a nu permite degradarea Omului – cea mai frumoasă creaţie a naturii.
Dle academician, cum e să fii printre cei 10 ambasadori de imagine ai țării tale?
Desigur, mă simt onorat, dar totodată înţeleg că sunt rezerve pentru o activitate şi mai eficientă. Recent, am iniţiat investigaţii ştiinţifice într-un domeniu nou multidisciplinar și sper că, în curând, vom veni cu primele rezultate. Sunt în curs de creare şi consolidare noi punţi de colaborare cu centrele europene de cercetare, fiindcă numai prin colaborări reuşim să aducem şi să implementăm excelenţa ştiinţifică la noi acasă şi să ne asigurăm că ştiinţa va dăinui în timp în Republica Moldova.
Domnule prim-vicepreședinte, pe final, vreau să Vă mulțumesc pentru acest interviu și să profit frumos de această întâlnire ca să Vă felicit cu prilejul zilei de naștere. Vă doresc să aveți parte de sănătate, de aprecierea meritelor Dumneavoastră, de înțelegerea colegilor și de căldura apropiaților. Să aveți libertatea de a fi Dumneavoastră înșivă, dar și considerația că ați știut să apreciați talentul și inițiativele tinerilor pe care îi ghidați în demersuri științifice de perspectivă și să Vă trăiți cu demnitate conștiința.
Vă mulțumesc.
A consemnat,
Eugenia Tofan,
|
