Peste 60 de ansambluri folclorice din 25 de județe ale României, Bucovina și Basarabia, reprezentanți ai Consiliilor județene, Consiliilor raionale, meșteri populari, renumiți artiști de pe cele două maluri ale Prutului, reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, oameni îmbrăcați în haine tradiționale într-un număr impresionant, dornici să cunoască și să contribuie la promovarea tradițiilor și culturii neamului nostru, s-au adunat la Vatra pentrua trăi emoția unirii prin cultură și artă, prin tradiții și obiceiuri, prin dans și cântec, prin vorbă bună, așa cum și-au dorit străbunii noștri.

 

Cu pâine și sare, adusă dint trei colțuri ale țării, Transilvania, Bucovina și Basarabia, simbolul trudei țăranilor, bunătății și înțelepciunii neamului au fost întâlniți oaspeții, care au venit la o sărbătoare a sufletului, identității naționale, unității prin cultură, tradiții și obiceiuri, prin muzică și dans, dar și prin bucuria revederii.

 

Startul splendidului eveniment a fost dat de celebrul compozitor Eugen Doga, care a fost invitatul de onoare al Festivalului. „A trecut și 100 de ani și noi am cam uitat de această frumoasă dată și mă bucur să fiu aici, pe această scenă, la acest moment frumos și solemn, când s-a trezit conștiința noastră la sentimentul de unitate spirituală care nu știe hotare. Cred că întrunirea de astăzi a romanității de pe ambele maluri ale Prutului, dovedește că este un simbol incomparabil, nu se cântărește, nu se măsoară, nu se împachetează, este prietenia și simțul de neam. Sper ca această frumoasă deschidere va avea o continuitate frumoasă și vom sărbători nu doar centenarele, ne vom aminti de acele trăiri spirituale, care ne vor uni la o horă de prietenie, de simțiri, de gânduri, de aceste costume frumoase care ne-au dăruit strămoșii noștri pe care le purtăm cu mare dragoste și mândrie. Vă mulțumesc mult că v-ați amintit de aceste frumoase costume, de aceste capodopere care ne aparțin numai nouă, nu mai este în lume o frumusețe de costumație, de limbă, tradiție, muzică. Eu nu știu în ce măsură am dreptul, dar declar această solemnitate, acest festival deschis. Vă felicit cu ocazia acestei mari sărbători a spiritelor. Vă doresc mulți și fericiți ani și o viață demnă”, a declarat maestrul Doga.    

      

„Sunt încă sub impactul de emoții profunde și mă bucur că a început cu dreptul acest foarte frumos festival”, a spus Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Republica Moldova, mulțuminddin inimă Consiliilor județene din România, care au răspuns invitației de a participa la acest festival al românismului. „E un excelent prilej prin care putem arăta că suntem uniți, putem arăta bogăția noastră culturală, spirituală și cred că acest festival complementează de o manieră fericită și potrivită tot ceea ce facem noi la nivel politic, diplomatic și anume să susținem Republica Moldova pe calea sa europeană. Cultura însă ne unește sufletele, inimile, iar faptul că avem atât de multe Consilii județene, din România, participante la acest festival, cred că putem arăta și o diversitate și o bogăție și putem arăta ca, de fapt, există un filon comun, care ne unește. Diplomatul i-a mulțumit personal maestrului Doga pentru cuvintele frumoase spuse din inimă, pentru cuvintele simțite, pe care le-a rostit pe scenă, fiind pe deplin de acord cu maestrul care spune că avem o cultură comună, că avem o limbă comună, tradiții, iar toate aceste proiecte nu fac decât să ne unească și mai mult.        

 

Întrebat cum a apărut ideea organizării acestui eveniment grandios, acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău a mărturisit căFestivalul s-a născut într-o discuție a dl Ambasador Daniel Ioniță cu dl Nicolae Avram și cu subsemnatul. Ambasada României în Republica Moldova s-a angajat plenar în buna organizare și desfășurare a acestui festival, expediind scrisori întru sprijinirea festivalului către toate Consiliile județene, către toate Primăriile din România, către autoritățile centrale care s-au soldat iată cu sprijinul venit din partea a 25 de Consilii județene, Primării din România, inclusiv și Primăria municipiului București. Acad. Matei a precizat că ICR a venit cu trei expoziții, vernisate pe întreg perimetrul Complexului Vatra  - voievozi și domnitori români, precursori ai marii uniri, Centenarul Unirii Basarabiei cu Țara și contribuția marilor personalități la făurirea Marii Uniri ca să fie aici perfect pe teritoriu. „Salut un asemenea festival și mă bucur că au venit români din Cluj și Satul Mare, Maramureș și Zona Banatului, București și Iași, Galați și Suceava, de la Cernăuți și tot cuprinsul spațiului românesc, de la Răsărit de Prut, adică din tot spațiul românesc cu atâtea interpreți, formațiuni, cu atâția copii frumoși care în debutul acestui festival s-au produs de o manieră ireproșabilă, fiind mari actori și interpreți”, a declarat directorul ICR.

 

Gazda acestui eveniment-premieră, președintele Centrului Cultural Vatra, dl Nicolae Avram, a menționat că acum marcăm o sărbătoare mare, o sărbătoare de aur a neamului nostru românesc - 100 de ani de la Marea Unire, iar Anul Centenarului este o sărbătoare pentru tot anul. „Sperăm să fie un eveniment frumos și ne dorim să-l marcăm prin cântec, tradiții,haine naționale și suflet românesc. Evenimentul nu este unul politic. Cultura ne leagă, tradiţiile şi cultura ne leagă pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat dl Nicolae Avram.

 

Despre harul și curajul acestui mare adept al sufletului și istoriei românești, Nicolae Avram, care a organizat această premieră pe țară, maestrul Doga a spus că acesta este cel mai mare eveniment pe care l-a desfășurat dl Avram vreodată, or, a aduna atâta lume frumoasă din toate regiunile României, cu tradițiile, obiceiurile, bucătăria fiecăreia, cea despre care noi cântăm, scriem, vorbim mai tot timpul, este ceva ce depășește orice imaginație. „Nu îmi ajung ochii să văd tot ce se cuprinde aici, din cauza că ce vedem acum la Vatra este un lucru care nici nu-mi imaginam că este atât de mare și grandios. Mă bucur să văd aici atâta lume, înseamnă că este ceea ce i-a atras pe oameni, i-a atras dorul care nu se poate traduce și nici nu trebuie, pentru că dorul ne aduce la această frumoasă sărbătoare. Această sărbătoare de suflet trebuie să fie în viața cotidiană, în viața pașnică, ca să fim siguri în ziua de mâine, să știm și să ne mândrim de limba noastră, cum se numește ea și din ce neam venim, iar Nicolae Avram, care este sufletul acestei sărbători și care ne-a adunat pe toți aici, la Vatra, a făcut un lucru extraordinar, ceea ce nu a mai făcut nimeni până la el”, a spus compozitorul.

 

Paralel cu multitudinea de activități desfășurate pe teritoriul Complexului Vatra a avut loc inaugurarea Expoziției de grup din Republica Moldova și România (Elvira Cemortan-Voloșib, Iraida Ciobanu, Gheorghe Negru, Natalia Procop, Eleonora Romanescu, Silvia Chirilă, Carmen Poenaru, Aurel Stanciu, Diana Toma), organizată de artistul plastic Elvira Cemortan-Voloșin, fondator și președinte al Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova. La vernisajul, moderat de prof. Elena Prus, vicerector ULIM, au participat artiști plastici, critici de artă și distinși iubitori ai frumosului, iar pentru ca arta contemporană să fie alături de portul popular, de costumele tradiționale, oaspeții din județul Prahova au adus costumul național, o splendoare de colecție care reprezintă mai curând sensul continuității tradiției noastre, muzeele fiind păstrătoarele acestor tradiții frumoase. Artistul plastic Eleonora Romanescu, Laureat al Premiului Național, ediția 2013, a donat Muzeului Vatra o lucrare intitulată „Delta Dunării”, care imediat și-a ocupat un loc de cinste pe peretele muzeului.

 

Programul artistic al evenimentului a fost unul foarte divers și s-a adresat tuturor categoriilor de vârstă. Sâmbătă, 15 septembrie, au evoluat formațiile Lupii & Alex Calancea Band, Moldovan National Youth Orchestra, Cristi Aldea-Teodorovici & Band, Gândul Mâței. Duminică, 16 septembrie, în programul artistic au evoluat renumiții și îndrăgiții artiști Nicolae Furdui Iancu, Grigore Leșe, Fuego, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Ionuț Dolănescu, Laura Haidău, Mărioara Gheorghe Man, Ileana și Denisa, Tudor Ungureanu și Ansamblul „Ștefan Vodă”, Surorile Osoianu, ansamblurile folclorice din județele Constanța, Buzău, Ilfov, Mehedinți, Focșasni, Cluj, Bihor, Prahova, Arad, Brăila, Mureș, Satu Mare, Târgoviște, Dâmbovița, Neamț, Botoșani, Maramureș, Bacău, ș.a., Orchestra Simfonică Muntenia, Florin Georgescu, precum și ansambluri folclorice din localitățile din țară. Printre cei care au încântat publicul la festival au fost invitatele speciale ale evenimentului, cunoscuta și apreciată Laura Bretan, precum și Mariana Maloș și Corul de Bărbați (acapella), care a interpretat „Putna Lui Ștefan cel Mare”, ce s-a dorit a fi chiar un imn al Festivalului.

Festivalul a inclus, de asemenea, recitaluri poetice și de muzică folk, concursuri, ateliere de creație, expoziții de artă populară și artă contemporană, demonstrații ale portului popular din diferite zone și degustare a bucatelor tradiționale. Un accent special a fost pus pe promovarea tradițiilor specifice regiunilor istorice românești, inclusiv cele aflate în prezent în afara granițelor României.

 

În afară de programul artistic, vizitatorii au avut ocazia să urmărească defilări ale creațiilor vestimentare cu elemente ale portului popular românesc ale creatorilor de modă din România și Republica Moldova, activități în aer liber, precum aruncarea toporului, tiroliana, activități pentru copii, mers pe jăratec, baie cu gheață, yoga, foc de tabără ș.a.

 

Parada portului popular a fost cireșica de pe tortul Festivalului, iar frumusețea de costume naționale, specifice fiecărei zone din România și Republica Moldova s-a transformat într-o explozie de culoare de-ți lua privirea. Întreaga demonstrație de costume a celor peste 60 de colective folclorice din satele moldave și cele de peste Prut a fost susținută de un fundal muzical absolut senzațional al Orchestrei Fraților Advahov. E greu de redat în cuvinte frumusețea care își învăluia toată făptura, de ți se părea că îți sare inima din piept, dar și mai greu e să-ți reții lacrimile de mândrie, demnitate, de durere, poate, și de dor nestins. 

 

Final de Festival cu irepetabilul Vali Boghean Band care a încântat publicul cu un program artistic inedit până seara târziu.

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM