Întrevedere la MECC: Soluționarea problemelor din sistemul de cercetare științifică poate fi realizată doar prin conjugarea eforturilor

2019-11-28
 
 
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și membrii Consiliului Consultativ al AȘM au avut o întrevedere, la 26 noiembrie 2019, cu ministrul Educației, Culturii și Cercetării, dr. Corneliu Popovici. La întâlnire au fost prezenți academicienii Teodor Furdui, Mitrofan Ciobanu, Sveatoslav Moscalenco, Gheorghe Ghidirim, Alexandru Roșca, Eugen Doga și membrii corespondenți Constantin Gaindric și Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare. 
 
Întâlnirea a avut pe agendă discuții privind situația actuală în domeniul cercetării, metodologia finanțării, examinarea documentelor de politici care urmează a fi promovate în scopul depășirii situații care preocupă în mod deosebit membrii comunității științifice și, nu în ultimul rând, readucerea în discuție a subiectului privind revenirea institutelor de cercetare sub egida AȘM.
 
Ministrul Corneliu Popovici a transmis expresia aprecierii și mulțumirii personalităților marcante din știință, prezente la întâlnire, pentru grija manifestată față de rolul și locul rezervat actualmente științei, dar și preocupările, deloc de neglijat, ale viitorului științei în țara noastră, asupra căreia planează, în ultima perioadă, tot mai multe incertitudini. Oficialul a apreciat efortul conjugat al personalităților care au pus baza științei în Republica Moldova, acum șapte decenii, la restabilirea și menținerea unui echilibru rațional și favorabil în cadrul mediului academic, care ar permite oamenilor de știință să-și desfășoare activitatea de cercetare în condiții adecvate domeniului, dar nu să lupte pentru existență. Ministrul a remarcat că, dacă în calitatea sa de consilier prezidențial a avut o multitudine de întrevederi cu reprezentanți ai entităților cu tangențe directe la inițierea și implementarea reformei în știință, pentru a înțelege profunzimea problemelor, dar mai ales unde se află mărul discordiei, calitatea actuală de ministru îl responsabilizează cu atât mai mult, situația alarmantă din știință făcând și obiectul preocupărilor sale prioritare. 
 
Dl Corneliu Popovici a menționat că se apropie data, când vor fi anunțate rezultatele concursului proiectelor, relevând că în acest sens a purtat deja discuții cu ANCD, în vederea unei examinări și evaluări corecte a acestora, pentru că persistă componenta subiectivă și este foarte riscant să se ia decizii radicale. „Eu nu aș vrea și nu voi admite ca după Anul Nou oamenii să rămână fără serviciu, categoric, dar riscul există. De aceea, e de dorit ca deciziile să fie luate până la Anul Nou. Este mult de lucru și moștenirea este foarte grea. Unica salvare e în conjugarea eforturilor”, a declarat  ministrul Popovici. Acest termen se referă și la inițiativele privind modificarea Codului cu privire la știință și inovare, oficialul exprimând speranța ca până la Anul Nou să fie adoptată legea care să permită Academiei de Științe să-și creeze structurile de cercetare necesare și să-și continue în mod firesc și adecvat activitatea. 
 
Preocupat de problema finanțării, consecință a noii metodologii impuse, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a menționat că deși s-a discutat mult la acest dureros subiect, totuși s-a pornit cu stângul. „În opinia noastră, trebuia, în primul rând, să fie luată o decizie referitor la finanțarea instituțională, mai exact, la aprobarea regulamentului de finanțare instituțională. Se putea de organizat concomitent și o evaluare preliminară și mai apoi deja să se revină la finanțare pe proiecte. Finanțarea instituțională trebuie să includă și un nucleu de cercetători sau a cercetătorilor  științifici de bază, ceea ce, de fapt, ar asigura o sustenabilitate sistemică. Se vorbește că trebuie să creăm condiții ca să vină tinerii, dar tinerii pot veni doar acolo unde sustenabilitatea este asigurată de piloni. În cazul în care nu revenim la o finanțare instituțională adecvată, avem toate șansele ca de la 1 ianuarie 2020 o bună parte din cercetătorii autohtoni să fie aruncați în stradă. Actualmente este important să modificăm legea, să revenim la finanțare instituțională, în corespundere cu tradițiile de la noi și din alte țări. „Putem să preluăm experiența României, unde de asemenea este implementată finanțarea nucleu”, a punctat președintele AȘM, precizând că acum știința este în mare parte multidisciplinară.
 
În continuarea celor expuse de ministrul Corneliu Popovici, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, și membrii Consiliului Consultativ al AȘM au venit cu anumite propuneri personale, care ar contribui substanțial, în opinia lor,  la depășirea situației de criză create. 
 
Acad. Eugen Doga consideră că trebuie pornit de la ideea principală de a consolida știința, comunitatea științifică. Totodată, în opinia sa, trebuie de ridicat autoritatea  Academiei de Științe a Moldovei, restabilindu-i rolul de consultant principal al Guvernului în problemele strategice. 
 
În contextul afirmațiilor vehiculate în societate că pentru știință se cheltuiesc mulți bani, dar rezultatele nu se văd, acad. Sveatoslav Moscalenco a reiterat că știința fundamentală nu se face repede, nu dă rezultate imediate. Știința fundamentală are tangență directă cu legități ale naturii, ale vieții, societății, ele nu pot fi sesizate sau găsite imediat. Este imposibil să faci ceva în scurt timp, pentru că totul se dezvoltă treptat. De aceea, pentru a nu lăsa loc de interpretări, savantul a precizat că știința nu cheltuiește și nu risipește banii, în știință se investește și acest lucru se face în fiecare țară care își dorește dezvoltare și progres.
 
Acad. Teodor Furdui  a înaintat propunerea de a fi revizuite, în primul rând, direcțiile prioritare care nu au fost elaborate de către oamenii de știință și care nu corespund necesităților țării noastre. Totodată, academicianul consideră că trebuie de revizuit și strategia de dezvoltare a țării. Aceasta, în opinia sa, nu prevede absolut nimic cu referire la știința. Academicianul consideră, de asemenea, că statul trebuie odată și pentru totdeauna să se determine de ce fel de știință are nevoie Republica Moldova. 
Acad. Mitrofan Ciobanu a reiterat, la rândul său existența mai multor probleme ca rezultat al implementării reformei în știință. Savantul a specificat că este necesară totuși o atestare a savanților, luând în considerare, în primul rând, unde își publică lucrările științifice, cum sunt apreciate peste hotare, dar și în alte centre științifice. „Ce este măreț la distanță se vede și în timp”, a conchis acad. Ciobanu, doar că acreditarea trebuie să fie una  funcțională, conform unui criteriu unic. 
 
M.c. Constantin Gaindric s-a pronunțat asupra problemei ce vizează evaluarea proiectelor și institutelor. În acest sens, savantul a propus, în primul rând, ca proiectele, institutele să fie evaluate de experți pe domenii, în mod transparent. „Noi nu știm cine este evaluat, de către cine este avaluat și nu avem mecanisme de a contesta. Ca să soluționăm această problemă trebuie, în primul rând, să avem încredere în evaluări. Practica internațională indică faptul că există finanțare per cercetător. Eu aș zice că în modul acesta am rezolva și noi această problema destul de repede și, în același timp, rezonabil”, a reflectat m.c. Constantin Gaindric. Referitor la faptul că statul suportă mari pierderi pentru știință, savantul a replicat că statul nu cheltuie, el investește, investește pentru viitor. În acest sens, academicianul a venit cu o precizare, care rezidă în confundarea a două noțiuni -  programele științifice și programele de stat, programele științifice vizând ceea ce se realizează pe intern în știința, iar  programele de stat - ceea ce solicită statul, în opinia sa, cinci programe de stat fiind suficiente.
 
Despre situația alarmantă creată în știință, precum noua metodologi de finanțare a cercetătorilor, care a alertat comunitatea științifică, dar, mai ales, despre o lipsă de corelare a lucrurilor, a rezumat m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare, directorul Institutului Național de Cercetări Economice. Concluzia la care a ajuns președintele Consiliului directorilor este că se trăiește în două lumi paralele și fiecare înțelege cea ce vrea să înțeleagă. Percepția personală este că până la urmă s-a dorit, totuși,  aruncarea în stradă, nu doar a cercetătorilor, dar și a institutelor întregi. Întrebat de ministrul Popovici, până când au contracte colaboratorii institutelor, dl Stratan a spus: „Până la urmă, această finanțare a fost prelungită cu specificația ca să încheiem contractele de anul acesta,  până la 31 decembrie 2019”.
 
Ministrul Corneliu Popovici a mulțumit academicienilor pentru discuția deschisă și constructivă, pentru schimbul fructuos de opinii, în cadrul cărora s-a atins o gamă largă de probleme care preocupă nu doar mediul academic, dar și ministerul pe care îl conduce. „Vă mulțumesc foarte mult pentru discuțiile de astăzi, pentru ideile pe care le-ați expus, suntem într-o situație foarte grea, unde principala problemă este problema timpului. Deja o să încercăm să luptăm cu timpul. Acum o să fie nevoie de luat unele decizii, consider eu, destul de radicale,  dar trebuie să examinăm toate riscurile posibile. De aceea, va fi nevoie de sprijinul dumneavoastră, de sprijinul rectorilor ca să nu apară anumite excese. S-au făcut foarte multe greșeli, inclusiv, conceptuale”, a conchis ministrul, solicitând m.c. Alexandru Stratan să elaboreze anumite modele, ținând cont de finanțarea domeniului de cercetare, începând cu anul 2020, o așa-zisă fundamentare economică a tot ce înseamnă astăzi acreditare, finanțare, potențial disponibil, evaluare etc. Oficialul consideră că este necesar a se revedea documentele de politici care au fost elaborate, începând cu programul național și prioritățile acestuia, de a revizui metodologia de finanțare etc. „E necesar de făcut modificările respective, în limitele cadrului normativ, pentru ca, în timp record, aceste acte să fie adoptate, dar până atunci, avem nevoie de fundamentul respectiv financiar. „Să începem să lucrăm cu timpul”, a sugerat ministrul Popovici, pentru că cea mai mare provocare la moment este presiunea timpului.
   
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM